“…ca și cum ar fi făurită dintr-o pâclă întunecată…”
Fântâna Înălţării
Născuți din ceață
#2
de Brandon Sanderson
Editura Trei
Anul apariției: 2015
Titlul original: Mistborn: The Well Of Ascension
Traducere: Ana-Veronica Mircea
Număr de pagini: 864
Achiziționabil pe Libmag și Târgulcărții.ro
Foarte puține cicluri de romane reușesc să păstreze aceeași forță creativă de la un volum la altul, mai ales dacă primul a atins deja toate superlativele posibile, așa cum a făcut-o Ultimul Imperiu – întâiul episod fantastic din saga Mistborn.
Știi că e iubire adevărată dacă la sfârșit plângi în hohote, dar va mai reuși să renască sentimentul la fel de aprins după o asemenea trăire totală a primei părți din serie?
Ca să fie parcă și mai greu, volumul doi vine după o inegalabilă revelație finală, încheierea tuturor conturilor și fără eroul principal și antagonistul care făceau toate jocurile în primul volum. Dar pentru Brandon Sanderson, astrul în ascensiune continuuă al fantasy-ului epic, nimic nu e imposbil. Nu numai că repune în funcțiune toată mașinăria worldbuilding-ului producător de intense emoții a lumii văduvite de protagoniștii săi ce i-au asigurat magnetismul, dar, incredibil, reușește să inventeze un final care să te dea peste cap într-un hal tot așa de mare ca primul. Asta deși ești avertizat de-acum de puterea sa de izbire. Te trezești năucit, neștiind cum te-a trăznit din nou și nu poți decât să-ți reconfirmi statutul de admirator fanatic al unui asemenea scriitor.
A trecut un an de la revoluția sângeroasă împotriva Lordului Legiuitor și distrugerea ordinii impuse de acesta. Niciodată după marile răsturnări politice nu urmează perioade de lapte și miere, deși oamenii la asta speră de fiecare dată când încep una.
În haosul care a urmat schimbărilor, tânărul nobil idealist Elend Venture, singurul care putea asigura echilibrul între foștii asupritori și asupriții de altădată, a urcat pe tronul imperiului, redus la un regat mai mic numit Stăpânirea Centrală.
Ajutat de membrii echipei lui Kelsier, el a reușit să implementeze un program de reforme ce a dat libertăți și drepturi cetățenilor skaa, înființând un fel de parlament intitulat Adunarea, pe care l-a investit cu toate atributele democratice legate de exercitarea puterii.
Deși expert în teoria conducerii, studiată din cărți, Elend era totuși total lipsit de orice experiență practică. Domnia lui a devenit repede instabilă, afectată de intrigi și comploturi politice ale nobililor.
În afara Stăpânirii Centrale, cu capitala la Luthadel, cel mai mare oraș al fostului Imperiu, și alte regate s-au constituit pe ruinele uniunii administrative păstrate forțat sub tiranie.
Inevitabil, au început războaiele pentru supremație, impulsionate și de zvonul că în metropola imperială se află tainița cu rezerva de atiu a Lordului Legiuitor. O comoară imensă ce se presupune c-a fost stocată aici, intuind traseul transporturilor de la mina extractivă spre capitală, a celui mai important metal din sistemul magic allomantic.
Primul venit dintre amatorii de cuceriri a fost chiar sinistrul tată al lui Elend, Straff Venture, însoțit de o numeroasă armată și de misteriosul lui fiu vitreg Născut-din-Ceață, Zane. Luthadel e asediat și ar fi căzut în fața forței disproporționate de invazie, dacă Domolitorul Boare, aflat sub acoperire la Curtea altui rege, Ashweather Cett, nu ar fi reușit să îl convingă pe acesta să înainteze la rândul său spre oraș. Astfel s-a creat un echilibru militar strategic, fiecare dintre tirani realizând că nu-și pot permite să atace zidurile, fără a fi atacați la rândul lor, odată slăbiți prin pierderile preconizate, de către celălalt asediator.
Așa că au rămas în expectativă, cu ochii mai mult unul la celălalt decât la apărătorii Luthadelului, care reprezentau cel mai neînsemnat dintre inamici.
Timp câștigat pentru pregătirea unor planuri amăgitoare și declanșarea intrigilor de asmuțire a dușmanilor unul împotriva celuilat – în stilul viclean al lui Kelsier, de prietenii și dicipolii săi.
Însă noi urgențe și amenințări se conturează când Păstrătorul Sazed se întoarce la Luthadel cu informații proaspete pe care le-a aflat în peregrinările sale.
Cețurile și-au schimbat substanța, devenind mai periculoase. Acum apar pe timp de zi, deși înaintea erau doar atributele nopții, iar unii dintre oamenii surprinși de ele se îmbolnăvesc și mor.
În plus, o a treia armată imensă, compusă din oribile creații umanoide de luptă ale Lordului Legiuitor, numite kolosși, se îndreaptă și ea spre capitală, condusă de Jastes Lekal, un fost amic zurbagiu al lui Elend, devenit parcă o altă persoană de când a preluat cumva capacitatea influențării monstruozităților războinice coșmarești.
Profețiile despre Eroul Evurilor și puterea pe care trebuie să o primească acesta din Fântână Înălțării par, cu fiecare descifrare a vechilor texte, unica speranță la o șansă de a învinge în lupta disperată cu toate forțele răului descătușate. Dar cine dintre liderii de circumstanță post-revoluționari ar putea să își asume puterea și responsabilitatea Eroului Evurilor?
Paradoxal, deși lipsit de copleșitorul tiran absolut ce părea de neînvins în primul volum al acestei grandioase saga, al doilea pare mult mai dark. Absența zâmbetului de un optimism perpetuu sfidător al lui Kelsier și misiunea de salvare a lumii asumată i-au schimbat pe toți, dar mai ales pe cei doi noi eroi principali și relația lor turmentată de cuplu. Vin s-a transformat ditr-o mică hoață ce nu era pe deplin conștientă de marile ei puteri, într-o luptătoare Născută-din-Ceață de elită, gata de orice sacrificiu pentru binele umanității și a celui pe care-l iubește. Elend, nobilul cărturar, moral, principial și un pic aerian își domolește pas cu pas idealismul sub bruftuielile vieții, devenind pe parcurs un rege tot mai anticipativ și realist.
Dar schimbările lor de abia au început, pentru că finalul celei de-a doua părți ne îndreaptă spre o a treia, unde provocările sunt chiar și mai mari, iar nevoia de un erou sau o eroină salvatoare și mai imperioasă.
Mici adăugiri și în tabelul elementelor allomantice împerecheate – atât de importante ca sursă magică de energie și super-puteri.
Trilogia inițială a seriei Născuți din Ceață (între timp au mai apărut și alte romane din același univers, ce se petrec peste sute de ani) arată astfel:
Ultimul Imperiu – Mistborn: The Final Empire (2006)
Fântâna Înălțării – Mistborn: The Well of Ascension (2007)
Eroul Evurilor – Mistborn: The Hero of Ages (2008)
Romanul poate fi achiziționat pe site-ul librăriei Libmag și al anticariatului online Târgul Cărții la cel mai bun preț.
Minunata prezentare, Marius! Prin intermediul acestei trilogii am facut eu cunostinta cu Sanderson si m-a bulversat si incantat in mare masura.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc, Ana! 🙂 Sanderson e ca Mesterul Manole, te minunezi ce opera perfecta a construit si el iti promite alta „mult mai luminoasa / si mult mai frumoasa! ” Calea Regilor! 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, Calea Regilor este un superlativ!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Într-adevăr, stilul lui Sanserson este unul puternic, care reușește să se mențină astfel în fiecare volum. Am citit primul, celelalte nu au ajuns la rând încă. Recenzia ta este una de top, ca de obicei, Marius! Te felicit pentru asta!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Merci, Ro! 🙂 E cu adevarat remarcabil ca-i ies toate la aceeasi valoare extraordinara, mai ales la viteza cu care le lanseaza. 🙂
ApreciazăApreciază
O Mega-recenzie , Marius ! M-ai tot tentat cu scrierile B.Sanderson.
Mulțumesc pentru recomandare! 😙
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multuuumesc, Veronik! 😳 Cand ma apuca dragul de cate un autor, nu ma las pana nu-i vad recenzii la toate cartile cocotate aici la panoul de onoare. 😛
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Interesant !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Una dintre cele mai bune serii fantasy, in opinia mea. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană