Călătoarea

prima parte din seria
OUTLANDER

                                   de Diana Gabaldon

 

Editura Nemira
Colecția Nautilus
Anul apariției: 2015
Titlul original: Outlander
Traducere: Maria Drăguț
Număr de pagini: 800

 

            Călătoarea / Outlander este primul volum dintr-o lungă saga devenită celebră – odată cu ecranizarea sa – și poate fi citit ca roman fantasy, istoric, de aventuri sau de dragoste, cam în aceeași măsură.

Autoarea acestuia, Diana Gabaldon, scriitoare născută în Arizona, cu studii bio, zoo și ecologice, e fiica unui senator american cu origini mexicane și a unei englezoaice din Yorkshire.

Aș spune că stilul ei literar variază pe parcursul impresionantului fir epic pe care ni-l desfășoară, dar fără să iasă din perspectiva narării la persoana întâi a unei eroine inteligente, puternice, practice, amuzante, ce în ciuda sentimentelor sale cât se poate de feminine, are un soi de sarcasm subliminal masculin în modul în care apreciază lumea înconjurătoare. Sau, mă rog, unul căruia încă-i mai spunem masculin, dar sigur-sigur făcând parte dintr-un viitor sociologic cam îndepărtat de ambele epoci în care evoluează protagonista. Scuza perfectă pentru formarea acestei laturi cinico-avangardiste a personajului principal, fiind experiența de infirmieră ce a trecut printr-un război devastator. Nu am de gând să mă afund în analiza psiho-anacronismului, doar semnalez că există și mă las înveselit de el, fiindcă întreaga poveste devine mai picantă, trecută prin filtrul ironic al minții unei femei moderne.

Superbă, coperta ediției românești!

            Inverness, Scoția, 1945. La sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, un cuplu de tineri căsătoriți se reunește după lunga separare cauzată de conflagrația mondială, hotărând să-și petreacă o a doua lună de miere în frumoasele și liniștitele ținuturi scoțiene.

Frank Randall, fost ofițer, în civilie profesor universitar, așteptând să ocupe o catedră la Oxford, odată cu terminarea vacanței, este fascinat de poveștile istorice din Highlands, de componenta lor atât de neobișnuită de magie și misticism. Pe lângă porția de atenție romantică adecvată, pe care o acordă soției, bărbatul se îndeletnicește asiduu cu alcătuirea arborelui său genealogic, studiul arhivelor locale și discuțiile cu alți pasionați de istorie, asemeni lui, descoperiți mai ales printre fețele bisericești ale regiunii.

Claire Randall a participat ca infirmieră militară la epuizantul efort de război. Acum are douăzeci și șapte de ani și deși e căsătorită de șapte ani, se simte ca o proaspătă nevastă ce de-abia începe să își cunoască soțul, din cauză că nu a trăit cu continuitate o viață conjugală normală. Altfel, devenind între timp o tipă foarte directă, dintr-o bucată, energică, lipsită de fițe și chiar de rafinamentul ce se așteaptă de la doamnele vremii. Nu o pasionează deloc studiile istorice ale lui Frank, și de-abia se sinchisește să-și mascheze căscatul când el se întinde la povești cu amicul lui băștinaș măcinat de aceleași curiozități genealogice, vicarul. În schimb, în concordanță cu spiritul ei practic, i se pare util să mai adune câte o plantă medicinală pentru ierbarul său.

Tocmai pentru o asemenea plantă rară decide să se întoarcă într-o dimineață la Craigh na Dun, un misterios cerc de pietre megalitice (în genul Stonehenge), descoperit recent în expedițiile sale, și unde tocmai asistase cu o zi înainte, împreună cu Frank, la ritualul mistic-vrăjitoresc înfăptuit ceremonios, în secret, de pașnicele gospodine din împrejurimi.

Preocupată să-și culeagă buruiana lecuitoare, Claire este absorbită prin crevasa unuia dintre megaliți, care pare să fie o adevărată falie în timp, înspre Anul Domnului 1743.

Se trezește pe aceeași colină, dar într-o realitate complet diversă.

Prin secolul XVIII este în plină desfășurare îndelungata luptă de uzură dintre armata ocupantă a englezilor și scoțienii rebeli din clanuri.

Prima impresie a femeii din 1945 este că a nimerit într-o scenă de bătălie de la turnarea unui film, dar destul de repede trebuie să realizeze că ar face bine să se adapteze psihic oricărei alte explicații, oricât de puțin plauzibile, dacă vrea să-și păstreze integritatea fizică.

Răpită sau poate salvată de la un clasic viol milităresc, de către un grup de highlanderi sălbatici în kilturi, Claire reușește să li se facă utilă acestora prin cunoștințele medicale pe care le posedă.

Prezentându-se drept o văduvă ce vrea să-și viziteze rudele din Franța (cu numele ei de fată, mai puțin englezesc, Beauchamp), dar bănuită de-a fi spioană, este reținută la Castelul Leoch al clanului MacKenzie, în ideea verificării poveștilor sale născocite pe loc. Supravegheată constant și în imposibilitate de fugă, pentru a regăsi cercul megalitic unde să încerce reîntoarcerea în epoca sa, infirmiera din viitor devine de voie, de nevoie, noul doctor al comunității.

Cel mai bine se înțelege aici chiar cu primul său pacient, Jamie Fraser, cu care dezvoltă la început o relație de întrajutorare reciprocă, apoi de caldă prietenie, ce se transformă, tot mai periculos pentru ambii, în intensă pasiune și iubire profundă.

Traversând intrigi, confruntări, capcane, acțiuni meschine sau de-a dreptul malefice, printre personaje pitorești, ambigue, uneltitoare ori absolut sinistre, Claire va trebui să facă o alegere care poate să-i despice sufletul, între dragostea pentru soțul ei din viitorul preschimbat în trecut și cea pentru iubitul din trecutul devenit prezent.

          Traducerea în limba română este de bună calitate, pe ansamblu, și asta contează mult la o carte de atmosferă. Cu două mici-mari excepții ce pot deveni supărătoare prin repetiție.

După o prezentare inițială a termenului «sassenach», tălmăcitoarea o dă în continuare pe «englezoaico», atunci când mai apare modaliatea asta de adresare a scoțienilor către Claire. Cuvântul ajunge să fie extrem de iritant când Jamie începe să-l spună cu drag, sub formă de alint, mai ales că omul este foarte repetitiv și ar trebui ca expresia să conțină întreaga complicitate iubitoare de cuplu… Existau trei variante pentru o traducere reușită: să-l lase cum era – dat fiind că nici în original nu e în limba scriitoarei -, să-i adauge izul de alintare înțepătoare, prin folosirea variantei țărănizat-ironice de «inglizoaico» sau (dar pentru asta trebuie cultură istorică) să utilizeze traducerea perfectă a cuvântului în limba română și să-i permită lui Jamie să zică mereu, așa cum și zicea: «săsoaico». Căci tot astfel le spuneau highlanderii celtici, anglo-saxonilor pre-normanzi (cât ar părea de ciudat, aceeași etnie cu saxonii noștri): «sași». Varianta de «englezoaico» este o alegere stupidă.

Ceva mai simplu. Pe vremea când a făcut tălmăcirea (2015), sper că de atunci a corectat măcar asta, Maria Drăguț nu prinsese nici faza cu diferența dintre expresiile «din cauza» și «datorită». Pe scurt, numai când e de bine folosești datorită. În rest mergi pe un sigur și fără probleme: din cauza.

Avem totuși o traducere ce are ștampilat renumele editurii Nemira pe ea, pretențiile trebuie să fie la cel mai înalt nivel și toleranța pentru greșeală: zero.

            Documentarea istorică a autoarei este temeinică, deși sunt voci care pretind că un pic de efort în plus ar fi putut scoate romanul de tot din genul fantasy, dacă erau asociate personajelor numai castele și tărâmuri feerice reale, nu unele inventate, ce doar păstrează stilul scoțian. Eu nu susțin neapărat ideea, fantezia locativă suplimentară dă mai multă imprevizibilitate poveștii și oricum rămâneau anumite elemente supranaturale funcționabile care ar fi păstrat istorisirea chick lit, dacă nu în genul fantasy, măcar în cel al realismului magic, ceea ce e cam totuna când realismul magic este gotic și nu sud-american.

Serialul urmărește foarte fidel desfășurarea acțiunii romanului. Primul sezon acoperă cam jumătate din carte. Mi se pare că au fost atenuate numai unele înclinații ale personajului principal negativ, dar încă nu am văzut sezonul doi și de-abia acolo ar trebui să vină o scenă în care ele să fie cu adevărat evidente. Mai degrabă suspectez că vor fi edulcorate, pentru că ar cam fi trebuit să apară unele semne ale lor ce nu au mai apărut și știind că mereu corectitudinea politică stă la pândă în filmele americane.

Tare complicat mai e să faci constatări agere fără spoilere majore. O dai în enigmistică… Voi lămuri această dubioasă problemă în următoarea recenzie a unei cărți din serie.

Romanele publicate, până acum, din fantastica saga Outlander sunt:

Outlander (1991) / Călătoarea (2015, Editura Nemira)

Dragonfly in Amber (1992) / Talismanul (2016, Editura Nemira)

Voyager (1993) / Cercul de piatră (2017, Editura Nemira)

Drums of Autumn (1996) / Tobele toamnei (2017, Editura Nemira)

The Fiery Cross (2001) / Crucea de foc (2018, Editura Nemira)

A Breath of Snow and Ashes (2005)

An Echo in the Bone (2009)

Written in My Own Heart’s Blood (2014)

 

 

Puteți comanda romanul direct pe
site-ul Editurii Nemira.

Mulțumim, Editura Nemira, pentru plăcerea fantastică și științifico-fantastică a lecturii.