Saga Familiei Courtney

Festinul leilor – Sunetul tunetului – Sanctuarul

                            de Wilbur Smith 

 

romane
publicate de
Editura RAO
achiziționabile pe
Libmag și Târgulcărții.ro

 

Saga Familiei Courtney este cea mai lungă și mai complexă serie de cărți pe care am încercat să o prezint până acum, așa că m-am gândit serios la ce informații despre ea ar fi cu adevărat utile posibililor ei cititori.

Cred că e important să se înțeleagă de la început că numărul mare de volume, apărute în limba română la editura RAO, include de fapt trei cicluri de istorisiri fără foarte multe legături narative între ele.

Fiecare roman e conceput în ideea de a putea fi citit separat, însă într-o recomandare sincer grijulie față de orice corelații și referințe ivite pe parcurs, s-ar insista să nu începeți lectura decât ori cu primul volum (Festinul leilor), ori cu cel de-al patrulea (Țărmul în flăcări), ori cu cel de-al nouălea (Păsări de pradă – unde are loc o restartare completă, printr-o nouă mini-serie prequel ce se petrece cu două secole înaintea volumelor anterioare).

În acest articol am să mă concentrez asupra personajelor și evenimentelor din romanele ce leagă prima secvență familială Courtney: Festinul leilor, Sunetul tunetului și Sanctuarul, adică tomurile 1, 2 și 3.

Orice roman istoric se poate numi astfel în măsura în care reuşeşte să te transpună din lumea modernă, în vremurile altei perioade temporale. Când amănuntele din el recreează cât mai fidel atmosfera de-atunci şi te fac să simţi consistența altei epoci, cu pulsaţia locuitorilor ei din trecut, care are de cele mai multe ori un cu totul alt ritm decât cea a cetăţenilor din prezent.

Din punctul ăsta de vedere, Wilbur Smith este desăvârşit.
Cunoștințele lui despre continentul negru sunt extraordinar de vaste, amănunţite şi variate.
Ne poate purta cu o pricepere de ghid atotştiutor prin partide de vânătoare (identificând fiecare animal pe care îl zărim), în amuşinări inter-rasiale (cunoscând istoria oricărui trib de băştinaşi cu care ia contact colonistul alb), prin exploatări miniere aurifere (explicând detaliat procesul de extracţie şi concasare), la bursă (cu operaţiunile și mașinațiunile sale); ne implică în comerţul cu fildeş (numărând stocurile de colţi de elefanţi masacraţi) sau în bătălii navale (numindu-ţi fiecare bucăţică de frânghie atârnând pe catargul unei corăbii, cu denumirile vremii).

Personajele lui au realismul epocii lor.
Dacă negrii par prea supuşi sau prea sălbatici, e pentru că aşa au fost (nu fiindcă ar fi scriitorul incorect din punct de vedere politic – cum s-au găsit unii să îl acuze).
Dacă albii au unele reacţii în care cititorul nu se regăseşte, remarcând imediat alte soluţii, este pentru că asta era societatea de atunci.
Asta era gândirea, astea erau blocajele culturale… Altfel, Madame de Tourvel din Legături primejdioase s-ar fi mutat într-o căsuţă izolată şi însorită pe malul mării, în Italia, în loc să se stingă de disperare că a fost compromisă şi părăsită, iar ofițerașul îndrăgostit care a primit patru pene ca simbol al laşităţii, fiindcă nu a plecat la război în The Four Feathers, îşi lua iubita şi emigrau în America, în loc să îşi piardă ani din viaţă şi bucăţi din trup doar ca să le returneze prietenilor lui întemniţaţi prin Sudan, după ce îi salvează… Şi-atunci gata cu poveştile frumoase pline de onoare ale altor vremuri.

Singurul reproş pe care îl poţi face modului în care îşi deapănă istorisirile Smith e că uneori are o apucătura ce pe mine, unul, mă irită la oricine: plasează câte-o referire spoiler la ce se va întâmpla în viitor în acelaşi loc sau cu acelaşi personaj, în circumstanţe similare. Dar obiceiul ăsta nu l-am regăsit în cărţile mai noi, probabil că era o calibrare de început a formării sale scriitoriceşti.

Așa cum ne promite subtitlul, saga urmărește, în diferite perioade de timp, membrii familiei Courtney – un clan de aventurieri europeni ale căror peripeții ajung să se confunde cu însăși istoria Africii de Sud.

Întâiul protagonist, comun primelor trei volume din serie, este Sean Courtney, preluat în Festinul Leilor de la vârsta copilăriei trăite în familia sa de colonişti britanici din provincia africană Natal, pe la 1860.

Un incident nefericit, petrecut în joaca de-a vânătoarea cu frățiorul său Garrick, va marca dramatic destinul celor doi copii…

În adolescenţă şi tinereţe, Sean va avea mereu grijă de fratele lui, cu vina şi remuşcările apăsandu-l şi dictându-i toată atitudinea faţă de el.

Băieții cresc, maturizarea vine repede şi cu duritate printre colonizatori. Începe războiul cu zuluşii, care într-un mod complicat şi deviant, asortat pe lângă moarte, cu iubire și gelozie, va duce la despărţirea celor doi fraţi.

Este punctul din care se conturează aventura miniero-bursieră a lui Sean si succesul său de la simplu hoinar implicat în goana după aur, la stâlp de bază al societăţii unui Johannesburg embrionar, în plină formare, care se dezvoltă și el de la parcelele delimitate cu beţe şi sfori ale minerilor, la un oraş cosmopolit al afacerilor.

Dar rivalităţile sunt dure în lumea acumulării de bogăţie şi, la fel ca în natura sălbatică a savanei africane, cei mai puternici îi sfâşie pe cei mai fragezi.
Sean e asociat, datorită forței lui, cu leul, în această saga, însă chiar şi leii trebuie uneori să-şi accepte eşecurile.

Într-o nouă etapă a aventurilor sale, Sean Courtney însoţit de servitorul lui credincios, zulusul Mbejane, şi de amicul său de viță nobilă, dar la fel de rătăcitor ca el, Duff, o iau de la început, într-un nou domeniu. Cel al exploatării fildeşului şi al vânătorii de elefanţi.

Se înfiripă poveşti de dragoste tulburătoare în trecerea de la răsfățul bunăstării la periplul prin sălbăticie. A lui Duff cu voluptoasa hotelieră Candy, a lui Sean cu o fiică de buri nomazi, Katrina.

În fiecare dintre volume simți că personajul principal nu e totuşi niciunul dintre protagonistii umani, ci Africa în sine. Cu ţinuturile sale sălbatice, cu frumuseţea ei maiestuoasă, încă virginală. Pângărită de omul ce încearcă s-o exploateze, dar răzbunându-se fără milă, sufocându-i în propria abundență exotică pe atât de mulţi dintre cei care încearcă să profite de ea.

Meritul impresionant al autorului este că reuşeşte să desfășoare un asemena cadru imens într-o saga istorică plină de aventuri, fără să se piardă în descrieri sau în date informative listate paralel, ci în regim de acţiune pură, cu descoperire pe nesimţite a peisajului înconjurător.
O revelare atât de detaliatoare încât ai impresia la final că ai înţeles nu numai continentul african cu natura sa, dar şi cultura popoarelor sale, în  profunzime.

Revin în alte articole cu impresii despre celelalte diviziuni ale seriei.

Volumele din Saga Familiei Courtney apărute până acum sunt:

Festinul Leilor / When the Lion Feeds (1964)
Sunetul tunetului / The Sound of Thunder (1966)
Sanctuarul / A Sparrow Falls (1977)
…….
Ţărmul în flăcări / The Burning Shore (1985)
Puterea sabiei / Power of the Sword (1986)
Furia / Rage (1987)
Vremea morţii / A Time to Die (1989)
Vulpea aurie / Golden Fox (1990)
…….
Păsări de pradă / Birds of Prey (1997)
Musonul / Monsoon (1999)
Orizontul albastru / Blue Horizon (2003)
Triumful soarelui / Triumph of the Sun (2005)

 

 

Romanele lui Wilbur Smith pot fi comandate pe
site-ul librăriei Libmag 
și din 
anticariatul online Târgul Cărții