Fata din Brooklyn

de
Guillaume Musso

 

Editura ALLFA
Grupul Editorial ALL
ediție cartonată
Anul publicării în limba română: 2017
Titlul original: La Fille de Brooklyn (2016)
Traducere: Liliana Urian
Număr de pagini: 432

 

Guillaume Musso reconfirmă în romanul Fata din Brooklyn, marele său talent de a țese livresc intrigi tenebroase, cu mistere ce se ramifică și se potențează reciproc, configurând acel gen de thriller-total care incită imaginația și tulbură sentimentele profunde ale cititorilor, în paralel cu testarea logicii și abilităților lor anticipative.

Și în acest nou volum al autorului se păstrează originala tradiție personală a combinării culturale pariziano-newyorkeze, franco-americane în general, și tendința recentă de a renunța la elementele supranaturale ce își făceau apariția în operele sale de început.

Protagonistul desemnat al istorisirii, scriitorul Raphaël Barthélémy, are teribil de mult ghinion în relațiile lui amoroase.
Părăsit de mama fiului său, workaholica Natalie, el este lovit crunt, din nou, atunci când, încercând să-și refacă viața alături de frumoasa doctoriță metisă cu ochi verzi Anna Becker, are parte de un al doilea șoc.

În timpul unui weekend pe Coasta de Azur, discreta și solitara lui logodnică dispare în urma unei confruntări argumentative referitoare la trecutul ei misterios.
Presată să fie complet sinceră, să nu-i mai ascundă nimic din ce o definește, Anna îi arată lui Raphaël o fotografie cu trei cadavre carbonizate, mărturisindu-i într-o izbucnire provocatoare:

«Eu am făcut asta!»

Primul instinct al bărbatului, după confesiunea terifiantă, a fost să dea bir cu fugiții, dar realizând, în goana mașinii, cât de mult își dorește să-și sprijine iubita, indiferent de gradul ei de implicare în tragedia înfățișată demonstrativ, se întoarce foarte repede la ea.

Însă Anna deja a dispărut fără urmă.
E de necontactat și de negăsit.

Văzându-se prins în acest scenariu coșmaresc, care depășește până și scrierile sale thriller-istice, Raphaël solicită ajutor profesionist pentru căutarea femeii, prietenului său Marc Caradec, fost polițist de elită și, ocazional, babysitter pentru Théo, fiul lui din relația cu Natalie.

Pornind doar de la o amprentă, cei doi încep investigațiile, găsind indicii ale vieții duble pe care o ducea Anna: două cărți de identitate ale ei – una pe numele Pauline Pages, cealaltă, Magali Lambert – precum și o geantă cu 400.000 de Euro.

Mai mult decât atât, adevărata Anna Becker trăiește, deși suferă de o boală neurodegenerativă, și se află în centrul de îngrijire și asistenţă medicală Sainte-Barbe, un fost ospiciu.

Raphaël se zbate într-un ocean de sumbre probabilități, una mai oribilă decât alta, mai ales că descoperă încă un secret al logodnicei lui: este însărcinată.

Răpirea Annei devine o certitudine, după găsirea unei filmări dintr-un depozit în care avusese loc un act de vandalism:

«Chiar înainte ca tipul s-o arunce în portbagaj, am ascultat atent. Anna mă striga.
Urla numele meu.
— Raphaël! Ajută-mă, Raphaël! Ajută-mă!»

Prin investigații tot mai febrile, Raphaël și Marc conturează cvasi-istoric traseul femeii sechestrate:

La sfârșitul lunii octombrie 2007, o tânără americană, având în jur de 16 ani, ajunge la Paris cu peste 600 000 de euro cash.
Încercând să se ascundă, găseşte refugiu într-o mansardă, pe care o închiriază, plătind la negru un proprietar nu prea scrupulos.
Deși tânăra pare traumatizată, este suficient de abilă pentru a face rost de o falsă identitate.
În decembrie, ea se prezintă la o instituţie catolică de învăţământ, Liceul Sainte-Cécile, unde reuşeşte să se înscrie și să-şi dea bacul, însuşindu-şi numele Annei Becker.

Inversată cronologic, ancheta continuă cu descoperiri care-l înfioară chiar și pe experimentatul polițist Marc.

Numele adevărat al Annei Becker este Claire Carlyle, fiind una dintre victimele arhitectului Heinz Kieffer, un criminal în serie de origine germană, dibuit doar din cauza incendiului care i-a mistuit casa.

În urmă cu zece ani, Kieffer fusese găsit mort, alături de încă trei cadavre ale unor adolescente pe care acesta le răpise: Louise Gauthier, Camille Masson și Chloe Deschanel.

Dispăruta americană Claire, aflată în excursie în Europa, este poreclită de presa franceză Fata din Brooklyn, deși locuia în Harlem, și declarată moartă de către autorități, în urma acelor descoperiri, chiar și în lipsa identificării cadavrului ei.

Singura persoană care cunoștea trecutul Annei, Clotilde Blondel, este aruncată de pe geamul din biroul ei, cel mai probabil de către sechestratorul frumoasei metise.

Marc ramâne să continue ancheta în Franța, iar Raphaël pleacă în SUA, pentru a da de urmele familiei lui Claire.

Investigația aceasta în dublă cheie este accentuată narativ prin trecerea de la persoana întâi, alocată lui Raphaël, la persoana a treia a fragmentelor cu acțiuni întreprinse de Marc.
Pe de o parte, scriitorul, ce percepe totul subiectiv, adânc implicat și analizând faptele prin prisma sensibilității sale exacerbate, pe de altă parte polițistul, care cercetează obiectiv fiecare indiciu, după metode șablon născute din vastă experiență și bazându-se pe intuiție profesională.

Din păcate (e prima oară când remarc asta la un roman al lui Musso), traducerea sabotează un pic efortul creativ.
Nu se știe de ce, tălmăcitoarea acestui volum are o preferință cumplit de inestetică pentru mai mult ca perfectul verbelor, pe care îl utilizează într-o veselie, îngreunând lectura cu tot felul de „-sesem”, câte trei-patru într-o frază, până reușește să te deranjeze, oricât de decis ai fi fost să ignori intervenția asta stângace între autor și cititor.
Cel mai probabil este vorba de hiper-corectitudine în traducere, o încercare de echivalare perfectă a celor două variante, dar dacă în original suna bine, în limba română nu a ieșit chiar la fel.

Prin intermediul protagonistului – autor celebru de thrillere – un foarte posibil alter ego al scriitorului –  aflăm, poate, și câte ceva despre procesele creative ale lui Guillaume Musso:

«Mereu retras şi rupt de realitate, evoluam într-o lume imaginară al cărei demiurg eram eu însumi.
…….
… adulţilor le plac jocurile care le stârnesc frica. Au şi ei nevoie de poveşti ca să-şi exorcizeze spaimele.»

O remarcă specială pentru aforismele care deschid capitolele. Sunt atât de bine selecționate, încât nu e niciunul care să nu ți se pară absolut memorabil.

Fata din Brooklyn este împletirea perfectă între o poveste sinuoasă de dragoste și un fir epic încărcat de mister, zbârnâind tensionat de suspans.

Dacă nu ați descoperit încă de ce cărțile lui Musso au fost vândute în peste unsprezece milioane de exemplare și traduse în 34 de limbi, precis o să înțelegeți citindu-i bestsellerul ăsta.

 

 

Romanul Fata din Brooklyn poate fi comandat pe site-ul
editurii ALL.