Te urăsc, te iubesc

de
Sally Thorne

 

Editura Herg Benet
Colecția Passport
Anul publicării în limba română: 2018
Titlul original: The Hating Game (2016)
Traducere: Ioana Duda
Număr de pagini: 384
Tip copertă: broșată

 

E nevoie de o anumită stare pentru a citi chick lit.
Una în care să ai chef de ceva nostim, feminin, alintat și poate puțin erotic.
Când ești în dispoziția potrivită, ar trebui să fie crâncen de dezastruoasă o astfel de carte ca să nu reușească să te binedispună deloc.

Pornind de la premisa asta, nu mai pot stabili acum sigur dacă romanul de debut al autoarei australiene Sally Thorne, Te urăsc, te iubesc, este funny, hot și picant sau doar m-a prins pe mine în vibe-ul perfect pentru a-l savura.

Protagoniștii jocului cu contradicțiile emotive sugerate de titlu sunt Lucinda Hutton și Joshua Templeman.

Lucy e o fată simpatică, dulce, expansivă, drăguță și politicoasă cu toată lumea, crescută în ferma familiei sale producătoare de căpșuni.
De mică a fost pasionată de lectură și din adolescență și-a dorit să lucreze într-o editură.

Joshua este exact opusul ei, sobru, circumpspect, autoritar, direct, dur în replici, morocănos și intimidant.

El e foarte înalt, ea este minionă.
El, prăpăstios, ea, veșnic optimistă.

Ce au în comun?
Ambii sunt angajații aceleiași companii editoriale, B&G, rezultate în urma recentei fuzionări a editurilor Bexley și Gamin – foarte diferite și ele una de cealaltă.
Cumva, Joshua și Lucy reprezintă caracterial felul de a fi al celorlalți colegi din firmele inițiale la care activau fiecare.
Cei cu originea la Bexley sunt reci, mercantili și cinici, interesați numai de vânzări și statistici, pe când cei veniți de la Gamin sunt tipicii oameni de litere, iubitori de carte, prietenoși, disponibili, cam dezorganizați și incapabili să respecte deadline-uri, dar solidari și mereu gata să se ajute unul pe altul.

Toate aceste caracteristici antagonice i-au condamnat pe Lucy și Joshua la incompatibilitate, îndreptându-i spre o antipatie profundă, una din aia căreia, în lipsa unui cuvânt mai la îndemână, se ajunge să i se spună ură.

În fecare zi, lucrând în același birou ca asistenți executivi ai celor doi CEO post-fuziune, găsesc noi moduri de a se deranja unul pe celălalt, de a se irita, de a se provoca, de a-și strecura priviri dubioase, ajungând până la a-și face unul altuia glume de prost gust sau reclamații reciproce de hărțuire la Departamentul Resurse Umane.

Iar mai presus de toate, între ei s-a stârnit o acerbă competiție.

Ea atinge punctul culminant când este anunțată intenția de reorganizare a companiei, prin înființarea unui post de director de operațiuni.

Pentru Lucy și Josh, posibilitatea de a ocupa noua poziție devine nu numai o oportunitate de avansare în carieră, ci și ocazia de a-i face celuilalt în ciudă și de a deveni superiorul său.
Ciondănindu-se și pariind fiecare pe calitățile proprii, cresc miza obținerii postului, poate mai mult decât ar fi dorit.

Totuși, noua provocare le aduce și necesitatea de a munci mai des împreună la dezvoltarea acelorași idei. Iar acest gen de interacțiune aprofundată îi ajută să se cunoască cu adevărat, dincolo de prejudecăți sau replici sarcastice, mai corect, mai sincer, mai intim.

Încet, încet, zi după zi, apropierea dintre ei tot crește, până se transformă într-o mare atracție și în dorința de a se frecventa și în afara serviciului.

Sunt oare tachinările lor doar o variantă adultă a jocului iubire-ură care la grădiniță face băiețeii să tragă fetițele pe care le admiră de codițe și să aibă sentimente bizare când le văd izbucnind în plâns, în timp ce micile domnișoare ignoră demonstrativ, nici ele nu știu de ce, tocmai pe cel pe care îl plac cel mai mult dintre toți?

Și acum, când au descoperit că, dacă e să fie sinceri cu ei înșiși, nu se urăsc pe cât se iubesc, vor putea trece peste toate dificultățile pe care și le-au plantat singuri în cale, în vremea războiului rece al aroganței?

Am ezitat să iau cartea, din cauza tipicelor comentarii feminine inteligente care o catalogau, în review-uri, pe Lucy drept lipsită de credibilitate și exagerat de aiurită și toantă.
Fără să îmi permit să contrazic caracterizările pe care și le fac, din interior, membrele aceluiași sex între ele, remarc doar, așa, din afară, că eu știu multe fete – simpatizate de toți – care par exact cum e protagonista de-aici.
Până la urmă, chick-lit-ul este un gen literar care s-a consacrat lor, nu pot fi toate poveștile numai despre savante geniale ca Marie Curie.
Mă bucur că am trecut peste astfel de observații elitiste, altfel foarte distractive în aciditatea lor, și am citit-o.

Te urăsc, te iubesc este un roman amuzant despre viața de corporatist în cubicul – așteptând un team building sau o promovare – , încărcat de auto-persiflare şi abordare ireverenţioasă a oricărui soi de intimitate sentimentală sau sexuală şi a relaţiilor colegiale din companii.

Adică, exact ce trebuia să fie.

Dacă sunteți în căutarea unei comedii romantice și nu mai găsiți una destul de bună la cinematograf sau pe Netflix, citiți cartea asta!

Apropo, se va ecraniza și ea.
Actorii din pozele care ilustrează recenzia sunt cei aleși pentru rolurile Lucy și Josh.
Nu vreți să vă prindă premiera înainte de a degusta romanul, nu?

 

 

Puteți comanda volumul pe
site-ul editurii 
Herg Benet.