Cinci momente istorice dramatice
oglindite în romanul

Singurul om

 

Andrew Gross a creat, atunci când a scris romanul – ce a devenit bestseller – Singurul om, un thriller perfect.
Un thriller în care tensiunea se acumulează nu numai din acțiunile individuale ale personajelor, dar și din însuși contextul istoric în care acestea își desfășoară aventurile.

Suntem transpuși prin el în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, al conflagrației generalizate și nemiloase, în cele mai sinistre vremuri din existența umanității.

Scriitorul a depus o enormă muncă de documentare pentru a reconstitui cadrul autentic în care să își plaseze eroii.

Dacă v-ați întrebat cât este istorie și cât e imaginație în cartea sa, iată o listă cu cinci momente importante ce s-au petrecut în realitate și pe care le regăsim între filele romanului, cu personalitățile aferente lor:

 

Rudolf Vrba și Alfred Wetzler au existat cu adevărat.

Ei au fost doi evrei slovaci care, așa cum se povestește la începutul cărții, au evadat în 1944, din lagărul de concentrare de la Auschwitz, într-un moment când Holocaustul atingea apogeul.
După un drum plin de pericole prin teritoriile ocupate de germani, au reușit să depună întâia mărturie oficială despre genocidul în desfășurare.
Documentul de 33 de pagini, conținând dezvăluiri complete ale atrocităților naziste săvârșite în lagărul de exterminare, a primit titlul de Raportul Vrba–Wetzler sau Protocoalele Auschwitz.

 

 Este reală și saga evreilor polonezi deținători de pașapoarte ale unor țări latino-americane, ce încercau să părăsească Europa. 

Această cale de evadare a fost deconspirată prin trădare și, în anul 1944, un grup format din 240 de oameni care erau la un pas de libertate au fost internați forțat în centrul de detenție de la Vittel, în Franța ocupată, apoi îmbarcați de SS în trenurile spre Auschwitz.
Nu s-a mai auzit niciodată nimic despre ei.

În romanul Singurul om, Alfred Mendel, soția și fiica lor, sunt printre aceștia 

 

Pogromul din Lvov

a avut loc în lunile iunie-iulie ale anului 1941, în Polonia ocupată.
După o perioadă de masacre stradale înfăptuite de comandourile germane, populația locală și naționaliștii ucrainieni, s-a trecut la epurări sistematice în școli și universități.
Mii de intelectuali evrei au fost expediați în taberele morții de la Treblinka, Sobibor și Auschwitz…

În carte, Doctor Mendel a părăsit orașul din cauza acestor persecuții.

 

Ghetoul evreiesc din Cracovia a fost unul dintre principalele ghetouri înființate de Germania Nazistă, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial.

Înainte de război, Cracovia era un centru cultural de referință pentru cei 60.000-80.000 de evrei care locuiau acolo.
Ghetoul Cracovia a fost „inaugurat” oficial la 3 martie 1941, în cartierul Podgórze, și nu în cartierul evreiesc Kazimierz. Familiile poloneze mutate din Podgórze au fost reamplasate în fostele așezări evreiești din afara ghetoului. Ca urmare, fiecare apartament disponibil era alocat la câte patru familii de evrei, mulți ajungând să locuiască pe străzi.

Ghetoul a fost înconjurat de ziduri care l-au separat de restul orașului. Toate ferestrele și ușile ce dădeau spre exterior au fost zidite. Doar patru intrări păzite permiteau traficul către el.

Începând cu 30 mai 1942, naziștii au efectuat deportări sistematice din ghetou spre lagărele de concentrare din jur. În zilele de 13–14 martie 1943, s-a efectuat lichidarea finală a ghetoului.
Opt mii de evrei considerați apți de muncă au fost transportați la lagărul Płaszów. Cei considerați inapți – circa 2.000 – au fost executați pe străzile ghetoului în acele zile. Toți cei rămași au fost trimiși la Auschwitz.

Din Cracovia venea Nathan Blum și de aceea suferea atât de crâncen pentru că a fost obligat să-i părăsească în ghetou pe ai lui.

 

Niels Bohr a fost un celebru fizician danez, care în carte este atât protagonist, cât și sursă de inspirație pentru personajul ficțional Alfred Mendl.

El s-a născut în Copenhaga, ca descendent al unei familii de evrei bogați, cu mare influență în sectorul bancar danez și în cercurile parlamentare.

În 1943, în plină desfășurare a celui de-Al Doilea Război Mondial, Bohr a fugit în Suedia, pentru a evita arestarea de către poliția germană, chiar cu o zi înainte ca ordinul transmis să fie dus la îndeplinire.
Mai târziu, a plecat la Londra. Sprijinit de anglo-americani, încearcă să dezvolte arma nucleară, convins fiind că fabricarea unei bombe germane similare era iminentă.
Lucrează la producerea acesteia în cadrul Proiectului Manhattan, în Los Alamos, New Mexico (S.U.A.).

 

Această trecere în revistă a evenimentelor istorice amintite în roman ne demonstrează din nou că realitatea poate depăși, de multe ori, chiar și imaginația unui scriitor de thrillere, în producerea fiorilor de groază.

 

 

Preda Publishing