Regina Sudului

de
Arturo Pérez-Reverte

 

Editura POLIROM
Colecția: Top 10+
Anul publicării în limba română: 2017
Categoria: Literatura Universală
Titlul original: La Reina del Sur (2002)
Traducere: Dragoș Cojocaru
Număr de pagini: 520
volum achiziționabil pe
Libris.ro

 

Regina Sudului este unul dintre cele mai reușite romane ale lui Arturo Pérez-Reverte – cel mai citibil scriitor spaniol modern – în opinia mea de consumator feroce de cărți captivante.
Publicat pentru prima oară în 2002, volumul prezintă povestea Teresei Mendoza, o femeie din Mexic, născută la Culiacán, Sinaloa, care ajunge să locuiască în sudul Spaniei, unde, începând de la zero, reuşeşte să clădească un imperiu clandestin ce va transforma Strâmtoarea Gibraltar în principala poartă de intrare a cocainei spre Mediterana.
Istorisirea romanțată a vieții acestui pesonaj real împletește aventuri, dorințe, speranțe și pasiuni cu afacerile ilicite desfășurate de Teresa în noua existență, fără însă ca ea să se poată separa vreodată complet de cea de dinainte, când era doar amanta hăituită a unui narcotraficant mexican.

Autorul urmăreşte alternativ evoluția destinului Teresei Mendoza, ascensiunea ei, şi traseul unui narator anonim (romancier, reconvertit la jurnalism, alter ego al lui Arturo Pérez-Reverte însuşi), care elaborează biografia protagonistei „pe teren”, stând de vorbă cu cei ce au cunoscut-o, au iubit-o sau au urât-o.
Dintre numeroasele şi savuroasele pasaje de intertextualitate se remarcă titlurile celor şaptesprezece capitole ale cărţii, provenind din tot atâtea „narcomelodii” (narcocorridos) în care sunt cântate și elogiate faptele traficanţilor de droguri locali.

Povestea începe în Culiacán, cu un telefon pe care Teresa nu ar fi vrut să îl audă niciodată sunând.
Este telefonul iubitului ei, Blondul Dávila, pilot de avionetă transportatoare de droguri pentru cartelul Juárez, care i l-a încredințat cu avertismentul:

Dacă vreodată sună, înseamnă că eu voi fi mort.
Atunci fugi. Fugi cât poți și nu te opri, fiindcă eu n-am să mai fiu acolo să te ajut, iar dacă ajungi vie, oriunde ai ajunge, trage un tequila în amintirea mea, Teresita.

Doi sicarios, asasini ai cartelului, au și pornit în urmărirea femeii, deciși să respecte cutuma locală de a ucide pe toți apropiații oricărui membru din bandă ce a înșelat încrederea patronului.

Vina lui Raimundo Dávila-Parra, poreclit Blondul Dávila, a fost aceea de a transporta și marfă personală, pe lângă cea a cartelului, în zborurile lui de contrabandă peste graniță.
Teresa, fata născută într-un cartier sărac al orașului, l-a întâlnit pe vremea când ea schimba valută în stradă și de atunci viața nu i-a mai fost la fel.
L-a iubit cu adevărat pe bărbatul ce trăia periculos și se punea mereu în primejdie și mai mare din cauza incapacității lui de a-și ține gura, a obiceiului letal de a se lăuda cu orice făcea.

Acum Teresei nu i-au mai rămas de la el decât niște bani ascunși într-un mic apartament secret și o agendă cu nume sau date legate de activitatea sa, pe care ar putea să i-o predea nașului Blondului, Epifanio Vargas, în schimbul scoaterii ei din țară.

Dar cei doi asasini i-au luat deja urma și o surprind chiar în refugiul de urgență.

Cum reușește Teresa Mendoza să se transforme dintr-o victimă sigură, în puternica traficantă internațională ce domină comerțul ilegal dintre continente, merită să descoperiți citind romanul, cu atât mai mult cu cât acest șir incredibil de aventuri oglindește realist lumea narco.

Stilul narativ al lui Arturo Pérez-Reverte, care a fost mulți ani reporter de război, înclină spre atragerea cititorului într-un flux de acțiune continuă, dar dublat de observații psiho-sociologice extrem de inteligente, formulate printr-un limbaj elevat spre elitist.
Cărțile lui nu sunt tipicele thrillere alcătuite din propoziții scurte, ci descrieri încărcate de metafore și referințe culturale ale unor momente dramatice.
Ele colorează istoric orice locație și creează suspans în aceeași măsură în care produc estetică literară sau aprecieri filosofice.

Există două ecranizări serializate ale romanului. Una în limba spaniolă și cealaltă în engleză. Ambele pot fi vizionate pe Netflix.

Scenariul hispanic păstrează mai fidel esența cărții, actrița care o întrupează pe Teresa în La Reina del Sur, Kate del Castillo, are mai multă credibilitate băștinașă cu formele ei planturoase, mexicane de la mama lor, deși modul său de interpretare e un pic cam exagerat, telenovelistic, și face mai tot timpul o mutră acră, cu motiv sau fără motiv.

Serialul american, Queen of the South, după ce extrage toată seva din începutul memorabil al cărții, deviază tot mai mult de la firul epic al acesteia, până se transformă într-un Narcos edulcorat.
Actrița din varianta asta e Alice Braga, o braziliancă mai puțin dolofană ca mexicanca și mai predispusă să reacționeze fizic, bătăios, parcă pentru a-și pune în valoare calitățile atletice.

Ambele ecranizări rămân bune, dincolo de micile minusuri ale fiecăreia.
Nu pot să mă hotărăsc pe care dintre seriale să îl recomand prioritar.

Niciunul însă nu egalează romanul.
Sunt doar încercări – aproximativ reușite – de transpunere imagistică a atmosferei extraordinare a acestuia.

 

 

roman
disponibil
pe site-ul librăriei online
Libris