Cronicile Malazane

Grădinile Lunii – Porțile Casei Morților – Amintirile gheții

de 
Steven Erikson

 

Editura Nemira
Colecția Nautilus
Titlul original: Malazan Book of the Fallen
Traducere: Gabriel Stoian
Cartepedia.ro

 

 

Cronicile Malazane, vasta serie fantasy epopeică, este opera scriitorului canadian Steven Erikson, specializat profesional în arheologie și antropologie.

Universul său e atât de complex, de alambicat, de sofisticat și conține atât de multe personaje, încât, prin comparație, saga Cântec de gheață și foc a lui George R.R. Martin pare de o simplitate relaxantă, aproape un soft fantasy, pe lângă crâncenul hard fantasy malazan.

Dificultatea în a asimila imediat universul fantastic – construit de scriitorul-arheolog-antropolog – până în cele mai profunde structuri ale sale vine nu doar din numărul imens de protagoniști care își fac concomitent apariția, ci și din catapultarea cititorului printre ei fără niciun indiciu despre lumea în care s-a trezit, cine e cine sau la ce se referă conversațiile lor pline de subtilități.

Mai mult, în focul acțiunii ce începe să curgă, constați că în jur se confruntă diverse specii umane și non-umane, fără să poți realiza pe moment care dintre ele are calități speciale, fiind o ancestrală rasă cu dotări supraomenești, sau care este doar o etnie umanoidă cu aparență un pic diferită.
Mai toate speciile au propriii vrăjitori ce pot fi și ei de diferite categorii, în funcție de cât de periculos se pot folosi de magie.
Iar peste toți, tronează mai multe mitice Case de Zei; zeități ce nu sunt deloc niște figuri iconice izolate la care ființele muritoare se roagă, ci întrupări fizice des implicate în conflictele lumești, unde intervin cu puterile lor supranaturale.
Zeii însă nu sunt invincibili, pot fi omorâți sau dezeificați, deposedați de puteri, tot astfel cum oameni care săvârșesc fapte extraordinare pot deveni Ascendenți și intra în Panteonul oficial, ajungând noii zei.

Sistemul magic general aplicat este bazat pe Coridoare la care au acces vrăjitorii și zeii, locații interdimensionale de unde aceștia își extrag puterile sau pe care le utilizează pentru a se deplasa mult mai rapid dintr-o zonă geografică pamânteană în alta.

Modalitățile de funcționare ale acestora, la fel ca referințele mitologice care apar odată cu fiecare specie, rasă sau Casă de zeități, sunt învăluite într-o pâclă de mister, pe care încet-încet, cu fiecare menționare a lor, cititorul va avea ocazia să o disipeze.

Pe de o parte, senzația de sufocare dată de prea mult și prea plin, după abundența de locuri și personaje, pe de alta, de sete și malnutriție, care vine din prea puținele informații clarificatoare ce ajung la exploratorii livrești ai universului lui Erikson… Pare compoziția perfectă a dezastrului… Dar, dimpotrivă, senzațiile reușesc cumva să se echilibreze, să te provoace și să te mențină alert până la lămuririle dezvăluitoare dinspre finalul fiecărui volum, ajutate de acțiunea absolut spectaculoasă, încărcată de intrigi, confruntări armate și colosale încleștări de voințe.

Grădinile Lunii

Primul volum din saga, Grădinile Lunii, exploatează excelent tematica misiunii sinucigașe și ideea Batalionului Codamnaților.

Imperiul Malazan, guvernat de ambițioasa Împărăteasă Laseen, ajunsă la putere prin asasinat și trădare, a dezlănțuit o devastatoare campanie militară pe continentul Genabackis, unde a cucerit aproape toate Orașele Libere, în afară de Pale și Darujhistan.

În apărarea burgului asediat Pale au venit mai mulți susținători ai independenței acestuia, dintre care cei mai de temut sunt Tiste Andii, războinici ditr-o specie non-umană străveche, conduși de Ascendentul Anomander Rake.

Deasupra zidurilor sale levitează protectiv, de trei ani, Sămânța Lunii, un munte zburător din bazalt negru în interiorul căruia se află imensa fortăreață a Lordului Tiste Andii, de unde cele mai puternice vrăji distrugătoare se pot scurge asupra armatelor inamice.

Malazanii au și ei propriii aliați, dintre rivalii locali ai Orașelor Libere, cum ar fi utilii războinici Moranth din Pădurea Norilor, ce le pot asigura deplasarea aeriană rapidă.

Când se hotărăște atacul direct asupra orașului asediat și Seminței Lunii, greul luptelor îl va duce Armata a II-a Imperială, aflată sub comanda Marii Căpetenii Dujek Un-Braț.

Într-o misiune ce pare inițial paralelă, dar care va ajunge să influențeze mersul războiului, Adjuncta Împărătesei, Lorn, și Ganoes Paran, tânăr ofițer de viță nobilă, proaspăt înregimentat în statul ei major, se străduie să rezolve misterul unui masacru inexplicabil, dintr-o altă provincie a imperiului.

Sergentul Wiskeyjack, fostul comandant al Armatei a II-a, și supraviețuitorii încercatei brigăzi a Arzătorilor de Poduri se infiltrează în Darujhistan pentru a sabota apărarea acestuia, atunci când Imperiul Malazan, odată înstăpânit peste Pale, va ataca și ultimul oraș-stat liber din Genabackis.

Toate firele epice se unifică într-un final grandios și cam tot ce e important poate fi, în sfârșit, înțeles.

Porțile casei morților

Al doilea roman din serie, Porțile Casei Morților, schimbă continentul și descrie înfruntarea altor rase cu Imperiul Malazan.
Dintre toți protagoniștii primului volum, mai sunt urmăriți doar câțiva.

Un mic grup pestriț din Brigada Arzătorilor de Poduri încropește o strategie destul de confuză pentru a o asasina pe împărăteasa Laseen.

Felisin, sora mai mică din familia nobilă a căpitanului Paran, ajunge sclavă în ocne și încearcă prin orice mijloace să supraviețuiască.

În Sfântul Deșert Raraku, Sha’ik și fanaticii ei religioși declanșează Vârtejul, rebeliunea sângeroasă a unor băștinași sălbăticiți de fervoare mistică, pentru care a venit momentul prorocit al eliberării de sub stăpânirea străină.

Căpetenia Coltaine, comandantul Armatei a VII-a, formează un convoi din zeci de mii de refugiați civili malazani cu care încearcă să traverseze continentul aflat în fierbere ucigașă, înspre o cetate-port rămasă sub controlul Imperiului.
Traseul lui eroic, punctat de masacre înfiorătoare, devine legendar și este denumit Lanțul Câinilor.

Amintirile gheții

În partea a treia din Cronicile Malazane, Amintirile Gheții, reapar aproape toate personajele îndrăgite din Grădinile Lunii.

Continentul Genabackis a dat naștere unui imperiu nou și înfricoșător: Pannion Domin. Nimicind totul în cale, acesta se extinde peste orice ținut care nu se pleacă în fața Clarvăzătorului, regele-preot din Pannion.

În ciocnirea sa teribilă cu forțele normalității, va avea de înfruntat o alianță de conjunctură între Imperiul Malazan și foștii săi inamici.

Astfel, îi regăsim pe Dujek Un-Braț, Whiskeyjack, Căpitanul Paran și Arzătorii de Poduri, în aceeași tabără cu Caladan Brood și Anomander Rake, confruntându-se cu legiunile sinistre ale Pannionului.

În tradiția romanelor fantasy cu societate de tip medieval, poate chiar mai mult decât în oricare altele, există o șerpărie a uneltirilor, a comploturilor pe mai multe niveluri, cu atât de multe ramificații încât niciunul dintre jucătorii politici sau pionii lor executanți nu mai știe exact din al cui joc face parte și-n ce plan aflat în desfășurare a fost inclus. Iar când crede că s-a dumirit, constată repede că nu a înțeles decât o frântură de tactică primară dintr-o complexă strategie mult-mult mai amplă.

Nu apar timpi morți în stilul de istorisire eriksonian, tocmai fiindcă autorul nu zăbovește prea mult asupra niciunuia dintre numeroșii protagoniști, ci doar îi integrează în acțiunea beligerantă fulminantă.
Tensiunea este mereu prezentă și în creștere, până la finalul apoteotic din fiecare concluzie de etapă.

Steven Erikson amestecă binele cu răul, imortalitatea cu efemerul, abundența cu deficitul, intrigile cu asalturile directe, concretețea războiului cu iluzia păcii, pentru a pune bazele unei serii fantasy maiestuoase, construite migălos și maniacal.

Dintre alte cicluri fantastice, Compania Neagră, de Glenn Cook, seamănă cel mai mult cu Cronicile Malazane, dar numai în măsura în care se poate dibui același subiect tratat de-o schiță în creion, unde poți urmări fiecare linie trasată, și un tablou încărcat de culori ce se topesc unele într-altele și pe-ale cărui alunecări de penel nu poți spera niciodată să la cartografiezi în întregime.

Seria Cronicile Malazane cuprinde zece volume, dintre care, deocamdată, au fost traduse în limba română trei:

Gardens of the Moon (1999) / Grădinile Lunii (Editura Nemira, 2013)
Deadhouse Gates (2000) / Porțile Casei Morților (Editura Nemira, 2014)
Memories of Ice (2001 / Amintirile gheții (Editura Nemira, 2015)
House of Chains (2002)
Midnight Tides (2004)
The Bonehunters (2006)
Reaper’s Gale (2007)
Toll the Hounds (2008)
Dust of Dreams (2009)
The Crippled God (2011)

 

cărțile
pot fi
comandate pe
site-ul librăriei online
Cartepedia