Parcul pentru câini
de
Sofi Oksanen
.
Editura Polirom
Anul publicării în limba română: 2021
Titlul original: Koirapuisto (2019)
Traducere: Sigrid Crasnean
Număr de pagini: 400
Categoria: Literatura contemporana
volum achiziționabil pe
Libris.ro
.
Autoarea finlandezo-estoniană Sofi Oksanen este cunoscută pentru disecțiile sale nemiloase efectuate asupra cadavrului URSS. Cărțile ei scotocesc în spațiul extins – prin cucerire și deznaționalizare – al „lumii ruse” și îi atacă, pline de ură viscerală nedisimulată, întreaga influență social-culturală nocivă, dezumanizantă.
În Parcul pentru câini, scriitoarea iese pentru întâia oară din ambientul țărilor baltice și se concentrează pe dramele provocate în Ucraina de dinaintea războiului, prin exploatarea femeilor tinere care au devenit mame surogat sau au donat ovule, clienților din țările bogate.
Cea mai recentă poveste a sa pendulează între Finlanda modernă și Ucraina din primele zile ale independenței de Uniunea Sovietică, pe când regiunea Donbas era o fermentare de afaceri dubioase, inițiate de oameni din administrație sau grupuri banditești la fel de periculoase, în cadrul cărora cetățenii obișnuiți ajungeau să fie implicați, într-un fel sau altul, adaptându-se și încercând să supraviețuiască.
În 2006, Olenka se întoarce acasă după o perioadă petrecută la Paris, unde a încercat, dar nu a reușit, să înceapă o carieră de model.
Întărită de experiența de a fi tratată ca nimic mai mult decât o marfă, e gata să accepte orice job pe care îl poate obține pentru a-și întreține familia.
Ai ei se ocupă cu mini-culturi de mac, pentru a face heroină de calitate scăzută, ce este apoi vândută mafiei locale.
Tatăl său, implicat în activitatea minieră, a pierit de o moarte oribilă, în urmă cu ceva timp, când eforturile sale antreprenoriale l-au înfuriat pe unul dintre cei mai mari gangsteri din zonă.
Fata dă peste o companie locală care face furori la nivel global și devine rapid un jucător puternic în domeniul donării de ovule și al mamelor surogat, dar metodele de recrutare ale firmei par extrem de suspecte.
Fetele tinere sunt disperate să-și câștige existența, sperând să ducă o viață mai bună, însă alegerile lor sunt limitate și banii pe care îi fac abia dacă le permit să supraviețuiască.
Corupția, fărădelegea, exploatarea, munca în minele ilegale de cărbune și instabilitatea politică… toate afectează sănătatea și perspectivele femeilor din regiune.
Zece ani mai târziu, Olenka revine aproape zilnic într-un parc din Helsinki pentru a urmări obsesiv o familie parcă ieşită dintr-o reclamă: un cuplu frumos şi prosper, cu doi copii şi un câine.
Gestul ei nu este nejustificat, însă e periculos, căci între tânăra ucraineancă şi fericita familie finlandeză există o legătură tainică, pe care doar cea dintâi o ştie.
Acea legătură ascunde multă suferinţă, o poveste de iubire chinuită şi o întreagă încrengătură de evenimente din trecut, ce implică trădări, crime şi speranţe de salvare.
Când o femeie se așează lângă ea, Olenka își dă seama că este vechea ei prietenă Daria, a cărei viață a distrus-o și pe care nu a mai văzut-o de la evadarea ei aventuroasă din Ucraina.
Pentru o clipă, există o conexiune fragilă între ele, care este atât sfâșietoare, cât și terifiantă, mai ales că emoțiile sunt slăbiciuni nepermise și Olenka știe că zilele ei pașnice s-ar putea să se apropie de sfârșit.
Dispariția sa în siguranța Finlandei nu o va salva pentru mult timp de interlopii care o urmăresc în numele unei răzbunări mafiote.
Prin vocea Olenkăi, ce îşi rememorează viaţa într-un moment de criză, Sofi Oksanen ne dezvăluie o lume crudă şi violentă din anii de după destrămarea Uniunii Sovietice, o lume unde sărăcia, privatizările dubioase, clanurile interlope, drogurile, omorurile şi abuzurile sunt realităţi curente.
Este o lume unde nu există victime inocente şi unde Olenka, un fotomodel ratat care ajunge să lucreze pentru o firmă specializată în tratarea infertilităţii, încearcă să-şi croiască drumul spre prosperitate cu aceeaşi duritate ca toți cei din jurul ei.
În Parcul pentru câini, Oksanen creează o imagine complexă a legăturilor încurcate dintre sferele juridice și criminale ale societății ex-sovietice, imposibil de separat, deoarece toată lumea se luptă să se adapteze noilor sisteme și structuri, unde violența a ajuns singura monedă comună.
Comparând atitudinile oamenilor din Vestul și Estul Europei, autoarea își poartă cititorii într-o călătorie neliniștitoare a dragostei și a morții, a familiei și a sacrificiului, a trădării și a răzbunării care va schimba totul.
Sofi Oksanen este o scriitoare contemporană finlandeză, născută în Jyväskylä, Finlanda Centrală, în 1977. Tatăl său este finlandez, iar mama estonă.
A studiat literatura şi dramaturgia la Helsinki şi a devenit cunoscută odată cu publicarea romanelor Stalinin lehmät (Vacile lui Stalin, 2003; Polirom, 2012) şi Baby Jane (2005). În 2007 a scris piesa de teatru Puhdistus (Purificare), ce s-a bucurat de un mare succes pe scena Teatrului Naţional Finlandez şi a stat la baza romanului omonim, publicat în 2008 (Polirom, 2012, 2013, 2021).
După apariţie, Purificare a urcat rapid în topul bestsellerurilor finlandeze şi a fost distins cu numeroase premii prestigioase precum Finlandia Prize (2008), Nordic Council Literature Prize (2010), Prix Femina étranger (2010) sau Prix du Roman FNAC (2010). I-au urmat romanele Kun kyyhkyset katosivat (Ziua când au dispărut porumbeii, 2012; Polirom, 2013) şi Norma (2015).
Sofi Oksanen a scris şi alte piese de teatru foarte apreciate de public, iar două dintre romanele ei, Baby Jane şi Purificare, au fost ecranizate.
În 2013 scriitoarei i s-a decernat Nordic Prize, unul dintre cele mai importante premii acordate de Academia Suedeză, iar în 2018 a primit din partea statului francez titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor.
Interesant subiectul. Sigur e o carte bună, deși pe mine nu mă convinge să o citesc.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Eu recomand calduros orice scris de Sofi Oksanen. Partea de thriller e mereu extraordinara, dincolo de problematica ex-sovietica pe care o scormoneste. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Din descriere reiese ca e o carte foarte bine scrisa. Pare chiar mai interesanta decat thrillerul obisnuit, domestic au ba, care e acum la moda. Ma duce putin cu gandul la Regina Sudului, chair daca aici eroina principala e o ucraineanca, nu o mexicana. Femei crescute in medii dure, care devin si ele la fel de dure si trebuie sa faca fata unor circumstante dificile. Nu sunt o cititoare avida de thriller, dar suna tentant.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
O, buna comparatie! 🙂 Are ceva si din scrisul lui Reverte, si din cel din al lui Allende, scrisul lui Oksanen. Doar ca ea vine dintr-un spatiu mai frust, mai putin exotic pentru noi, si pare mai realist. Si probabil chiar e mai dur pe ansamblu, fiindca autoarea are polite de platit, dinspre componenta sa estoniana, si introduce atacuri politice directe in thrillerele ei. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dar asta apare si la Isabel Allende, in cartile ei despre Chile. 🙂
ApreciazăApreciază