Gangland

de
Florin Pîtea

 

Crux Publishing
Data publicării: 2025
Număr de pagini: 332

– roman distins cu Premiul Vladimir Colin –

.

Romanul science fiction Gangland aduce la viață o lume care pare construită la intersecția dintre disperarea post-apocaliptică din Mad Max și lupta crudă a supraviețuirii imature din Împăratul muștelor. Dar în timp ce capodopera lui William Golding pune sub lupă regresia morală a copiilor în absența autorității adulte, Gangland extrapolează această ipoteză într-un viitor decăzut, post-uman, în care protagoniști adolescentini trebuie să se maturizeze forțat, în mijlocul unui colaps civilizațional în care nici tehnologia, nici memoria socială nu mai oferă vreun reper funcțional sau vreo direcție existențială.

În acest viitor care seamănă stânjenitor de bine cu prezentul nostru împins doar puțin mai încolo, Pământul, așa cum îl știm, nu mai există. Nu a fost distrus de un cataclism nuclear, ci de o lentă, dar implacabilă, descompunere. Războaiele civile au sfâșiat țările din interior, iar consecințele s-au revărsat ca o plagă asupra întregii societăți. Cei privilegiați au părăsit planeta, retrăgându-se pe orbită — în habitate spațiale sigure și sterile. Cei mai puțin norocoși s-au refugiat, unii fizic, alții psihologic, în enclave informale, în locuri cât mai uitate de lume.

America, scena principală a romanului, este în descompunere: un teritoriu frânt de război civil, dezbrăcat de instituții, unde concepte precum justiție, educație sau ordine publică s-au dizolvat demult. Aici, undeva la marginea realului, se zvonește despre existența unui tărâm de refugiu pentru copii, Gangland, un spațiu care nu apare pe hărți, dar care înflorește în imaginația celor disperați să creadă încă în mituri utopice. O comunitate juvenilă fără legi, fără impozite, fără autoritate. Sau poate doar un miraj periculos.

Gangland devine simbolul ultim al dezagregării sistemice și totodată epicentrul unei rezistențe obscure. Aici, legea e înlocuită cu instinctul de conservare, iar moralitatea a fost substituită de alianțe fragile între bande de copii înregimentați militarist. 

Romanul operează pe două planuri narative care, într-o logică de montaj cinematografic bine dozat, ajung să se intersecteze strategic.

Pe de o parte, urmărește o gașcă de adolescenți violenți din banda autodenumită fistichiu Ordinul Templierilor, condusă conjunctural de Enguerrand și O’Blivion, în rândurile căreia este cooptat și Olivier, un puști de 12 ani cu o cunoaștere a hățișului local inexplicabil de avansată pentru un proaspăt recrut și care pare să fie sfătuit de o soră a sa virtuală.

În cealaltă coloană narativă, Maria Alonso – fostă agentă federală cu trecut tulbure și prezent incert – pornește într-o anchetă itinerantă care miroase a conspirație, aventurându-se într-un teritoriu unde nici măcar iluzia ordinii nu mai există. Ea își asumă misiunea să-l găsească pe Olivier, dar ceea ce descoperă se dovedește infinit mai complex decât simpla localizare a unui copil rebel fugit de acasă, de la niște părinți foarte bogați.

Intersecția acestor traiectorii provoacă reflecții asupra formării identitare într-un univers în care identitatea însăși este destabilizată de augmentări tehnologice, traume personale și disoluția reperelor culturale. 

Spre deosebire de estetica originară a cyberpunkului clasic, în care personajele marginale au intenția să submineze sistemul, Gangland operează în registrul postcyberpunk: protagoniștii, deși profund dislocați social, acționează nu atât pentru distrugere, cât pentru supraviețuirea unui sens comunitar. Autorul, Florin Pîtea, surprinzând astfel analitic, dincolo de degradarea urbană și etică, o formă neașteptată de solidaritate între cei abandonați de istorie — o solidaritate născută din disperare, dar care transcende cinismul supraviețuitorului cu orice preț.

Gangland este o entitate pulsândă, agresivă, contradictorie. E un spațiu-limită în care biotehnologia și mizeria umană coexistă în simbioză disfuncțională. În acest sens, romanul abordează filonul transumanist într-o cheie profund critică: augmentările nu aduc emancipare, ci atomizare; inteligențele artificiale nu mediază, ci complică și mai tare tensiunile. Umanitatea nu este extinsă prin hibridizarea creier-mașină, ci fracturată.

Transumanismul, o temă recurentă, nu este astfel o promisiune de emancipare, cât e o sursă de alienare. Modificările corporale și îmbunătățirile cibernetico-biologice nu sporesc potențialul uman, doar încurajează fragmentarea identitară.

În Gangland nu există eroi pozitivi tradiționali, există doar indivizi forțați să aleagă între forme diferite de damnare. Romanul nu fetișizează tehnologia, mai degrabă o demitizează, așa cum nu idealizează rebeliunea, ci o contextualizează în termenii unei necesități existențiale.

În plan ideatic, nu se propune salvarea lumii, se caută doar recuperarea sensului. Protagoniștii, în pofida haosului, sunt dintre cei puțini care aleg să nu se topească în conglomeratul malformat al universului lor. Refuzul pasivității devine în sine un act de revoltă. Într-o lume în care cei bogați au părăsit planeta, iar cei rămași se luptă pentru a nu fi înghițiți de decăderea generalizată, orice tentativă de a construi sau proteja un rost al umanului devine un gest de sfidare supremă.

Atmosfera e explozivă, densă, chiar sufocantă pe alocuri – în sensul obținerii empatiei totale a cititorului.
Dialogurile sunt vivace, cu replici care răsună a realism dur, dar și cu scântei de umor negru.

Imaginația cu care fiecare bandă juvenilă își concepe augmentările tehnologice definitorii este flamboiantă — provoacă, șochează și fascinează deopotrivă.
Capitolele alternante care urmăresc parcursul fostei agente Maria Alonso par, la început, mai puțin tensionate, dar pe măsură ce investigația ei se adâncește, acțiunea își amplifică intensitatea, ajungând să se alinieze cu dramatismul celuilalt fir epic.

Prin structura sa narativă duală, prin forța creativă a universului construit și prin realismul crunt cu care abordează temele violenței, identității și solidarității marginale, Florin Pîtea a plăsmuit un roman ce merită citit, recitit și discutat în profunzime — mai ales într-o epocă în care realitatea pare să se apropie tot mai mult de ficțiunile distopice.

Publicat inițial în 2006 și distins în 2008 cu Premiul Vladimir Colin, Gangland ajunge acum, revizuit și restilizat, la cea de-a treia ediție, confirmându-și statutul de reper important în literatura SF autohtonă.

Romanul
poate fi achiziționat în librării sau pe
site-ul editurii
Crux Publishing