Cei mai buni scriitori de

romane istorice

Întotdeauna când încerci să faci clasificări, ți se destramă criteriile sub presiunea rațională a relativității oricăror categorisiri. Cu atât mai mult în cazul romanului istoric, unde trebuie să treci de axioma potrivit căreia toate romanele sunt istorice, deoarece se constituie într-o mărturie reflectată artistic a timpului în care au fost scrise, autorul realizând o frescă a epocii respective.

Mai aplicat, dacă un roman istoric este și o saga familială întinsă pe mai multe generații și ficțiune istorică de aventuri și o poveste romantică amplasată în trecut, în care specie cu parfum de epocă se va încadra?

Mânat de dorința de a enumera cât de cât sistematic cei mai talentați autori străini ai genului, nu m-am mai împiedicat în astfel de finețuri și convins că oricine știe ce vreau să spun prin expresiile multă acțiune sau de dragoste, am făcut o listă bazată pe satisfacția insuflată cititorului (în speță, mie) de cărțile ambietante istoric, după cât de bine documentate sunt, cât de pasionante și cât de viu refac atmosfera vremii.

Dând doar în trecere onorul marilor maeștri întemeietori celebri ca Walter Scott, Alexandre Dumas sau Jane Austen, încep cu clasicii mai recenți sau aproape clasicizații:

Henryk Sienkiewicz

Quo Vadis – este o poveste de dragoste între un tânăr patrician roman și o barbară creștină, ce se petrece la Roma, când încă apostolii Petru și Pavel mai predicau, Nero urma s-o incendieze și creștinii învinuiți pentru fapta lui, să fie aruncați fiarelor în arenă. Poate cea mai impresionantă operă literară care tratează subiectul credinței creștine, în afară de filmul perfect Iisus din Nazareth (cel care se dă la TV în fiecare Paște).

Prin foc și sabie, Potopul, Pan Wołodyjowski – o trilogie vijelioasă despre istoria medievală a Poloniei, cu șleahte de șleahtici căsăpindu-se între ei în războaie civile sau rezistând eroic unor invazii din exterior. Volumele se pot citi și separat, fiecare având în centru un alt personaj principal și un alt conflict major. Eu chiar aș sugera, aparent ciudat, ca dacă vreți să va îndrăgostiți iremediabil de autor, să începeți cu volumul doi, Potopul.

Cavalerii Teutoni – o altă operă de referință a lui Sienkiewicz, unde temuții războinici teutoni sunt antagoniștii – crânceni asupritori ai zonelor cucerite, cărora li se împotrivesc în Lituania eroi de conjunctură

James Clavell

Shogun – roman fluviu serializat, care nu cred că mai are nevoie de nicio prezentare. Multă tradiție orientală și mult suspans. Citind cartea, înveți și japoneza la nivel de bază, odată cu pilotul-corăbier englez naufragiat în Japonia medievală a onorabililor și neînduplecaților samurai

Aș mai menționa, din ce a scris Clavell, King Rat / Changi – volum cu acțiunea plasată în lagărul de prizonieri americani și britanici din Singapore, în cel de-Al Doilea Război Mondial, având ca protagonist un foarte descurcureț și întreprinzător anti-erou.

Nu am citit Tai-Pan. Pare o saga familială interesantă.

Ken Follett

Trilogia Stâlpii Pământului, O lume fără sfârșit, Coloana de foc – este o capodoperă epopeică medievală în trei acte, cu o galerie de personaje memorabile evoluând între intrigi și jocuri de putere, la Curtea Regală sau în mediul ecleziastic, printre secrete, trădări, înfruntări dintre marea nobilime şi noua burghezie mercantilă, cruzimi, corupţie şi aventuri cavalereşti, amoroase sau ticăloase.

Primul volum al seriei, Stâlpii Pământului, transformând, după succesul la public, categorisirile “capodoperă” şi “bestseller” în sinonime.

Trilogia Secolului – urmărește în volumele sale câteva generații din cinci familii de mai multe naționalități, ale căror destine se încrucișează în mod repetat pe parcursul veacului. Trei tomuri de proporţii megalitice, Căderea uriașilor, Iarna lumii, Capătul veșniciei, reparcurgând în cheie aventuroasă, specifică scrierilor lui Follett, aproape o sută de ani din istoria mondială: de la 1911 la 2008.

La fel de bune amplasări în epocă au și Un loc numit libertate si O avere periculoasă. Câte o notă maximă și pentru ele.

Dar cam toate cărțile lui Ken Follett ar putea fi considerate istorice, fie că sunt de spionaj, din vremea celui de-Al Doilea Război Mondial, fie că sunt thrillere și ne poartă în Afganistan sau Iran, în timpuri un pic mai moderne, dar la fel de turbulente.

Maurice Druon 

Ciclul lui, Regii Blestemați, urmărește domniile regilor Franței din dinastia Capețiană, blestemați de Marele Maestru al Cavalerilor Templieri, când Filip cel Frumos l-a condamnat să fie ars pe rug. Pentru fanii Game of Thrones va fi o adevărată surpriză să descopere nenumărate scene din seria fantasy mult iubită, consemnate deja istoricește în cărțile lui Druon.

Valerio Massimo Manfredi 

Un foarte erudit autor italian specializat mai ales în istoria antică a Greciei și a Romei. Cea mai cunoscută operă a sa este Alexandru cel Mare, după care s-a făcut celebra producție cinematografică și care a apărut la noi în trei volume ale editurii All. A mai avut ecranizare și pentru Ultima Legiune, film avându-l în distribuție pe Colin Firth. Romanul meu preferat scris de autor este însă Armata pierdută – despre cei 10 000 de mercenari spartani angajați să sprijine lupta pentru tron a unui pretendent persan. Când acesta o pierde, fără că spartanii să fie înfrânți, ei trebuie să se reîntoarcă acasă prin zonă ostilă, ajungând să înconjoare Marea Neagră și să aibă în tot timpul marșului sisific spre casă, nenumărate ciocniri armate.

Continui cu numele câtorva scriitoare pe care ar trebui să le încerce oricine (OK, puteam s-o formulez ceva mai elegant)

Philippa Gregory 

A avut o idee genială, aceea de a prezenta istoria din perspectiva feminină a soațelor regilor sau marilor nobili, a eroinelor ignorate de cronici. Munca ei de documentare este migăloasă și personajele pe care le reproduce, credibile. Pe alocuri încearcă să introducă în istorisirile sale interpretări îndrăznețe sau elemente mistice (curent tot mai răspândit acum sub pecetea de realism magic, dealtfel foarte în spiritul vremurilor descrise – la superstițiile de-atunci)

Are două cicluri mari traduse în română aproape complet, Tudor Court și Cousins’ War, și început – doar cu primul volum apărut la noi – Copilul Zânelor – unul de ficțiune medievală cu tentă fantasy, unde e pomentit și Vlad Țepeș.

Sarah Dunant

Am descoperit două cărți minunate ale ei, În compania curtezanei si Nașterea lui Venus, concepute în stilul deschis de Tracy Chevalier (cred), autoarea romanului Fata cu cercel de perlă. Adică: se ia o operă de artă reală și se imaginează o poveste care a stat la baza creației ei. Le nominalizez pe ambele autoare ca foarte bune, trebuie să apreciem în primul rând originalul, dar Sarah Dunant își închipuie povești mai interesante.

Kenizé Mourad

Este fiica unei prințese orientale. Are traduse la editura Nemira două romane fascinante: În numele prințesei moarte si În orașul de aur si argint. Exotism, somptuozitate, feminintate, suspans, înfruntări și confruntări, pe toate le găsim între paginile impregnate de aromele mirodeniilor din Imperiul Otoman sau India maharajahilor.

Isabel Allende

Principala reprezentată a relismului magic, despre care aminteam mai sus, cărțile ei te transpun în locuri rar explorate din americile coloniale. Cele mai bune volume sunt cele ce se întâmplă chiar în Chile, locul nașterii sale, în timpul dictaturii. Casa spiritelor a avut parte de o ecranizare excepțională. La fel de mult mi-au plăcut și Portet în sepia sau Insula de sub mare – unde acțiunea are loc în Saint-Domingue, pe vremea revoltei sclavilor.

Și închei apoteotic cu recomandări entuziaste ale romanelor unor scriitori mai greu de detectat printre multele nume și titluri apărute, dar care sunt absolut fantastici.

Bernard Cornwell

Cărțile lui descriu luptele şi bătăliile medievale într-o manieră atât de precisă şi detaliată, încât îţi creează impresia că ești martor ocular la evenimente. Un spectator implicat care ajunge nu numai să vizualizeze coliziunea cavalerilor, să audă vâjâitul săgeţilor şi urletele bărbaţilor în încleştare, dar şi să perceapă senzaţiile învingătorilor şi înfrânţilor, deopotrivă.

În Romania i-au apărut două serii.

La editura RAO, trilogia În căutarea Graalului, ce are ca fundal pentru aventurile palpitante ale arcașului Thomas de Hookton Războiul de 100 de ani dintre Franţa şi Anglia, este alcătuită din volumele:
Harlequin
Vagabond
Eretic

 Și la editura Litera a fost lansat, relativ recent, ciclul The Saxon Stories, deocamdată cu patru romane:
Ultimul Regat
Calărețul morții
Stăpânii Nordului
Cântecul sabiei

Wilbur Smith

Prin Saga Familiei Courtney, ne desfășoară întreaga istorie zbuciumată a Africii de Sud. De la pirați, negustori de sclavi, mineri, la eroi de război, bărbații și femeile Courtney  din mai multe generații sunt implicați în toate marile evenimente ale zonei. Personajul principal al seriei nu e totuşi niciunul dintre protagoniștii ei umani, ci Africa în sine. Cu ţinuturile sale sălbatice, cu frumuseţea ei maiestuoasă, încă virginală. Pângărită de omul ce încearcă s-o exploateze, dar răzbunîndu-se fără milă, sufocându-i în propria abundență exotică pe atât de mulţi dintre cei ce încearcă să profite de ea.

Simon Scarrow

Are o serie tare faină, Eagles of the Empire, care ne aruncă dintr-un colț al Imperiului Roman într-altul, alături de legionarii Cato si Macro.

Editura Nemira face traduceri din ea, dar pe sărite, mai mult din ultimele apariții și nici din alea în ordine. Ciclul complet arată așa:

Under the Eagle (2000)
The Eagle’s Conquest (2001)
When the Eagle Hunts (2002)
The Eagle and the Wolves (2003)
The Eagle’s Prey (2004)
The Eagle’s Prophecy (2005)
The Eagle in the Sand (2006)
Centurion (2008) / Centurionul
The Gladiator (2009) / Gladiatorul
The Legion (2010)
Blood Debt (2009, povestire)
Praetorian (2011) / Pretorianul
The Blood Crows (2013)
Brothers in Blood (2014)
Britannia (2015)
Invictus (2016)
Day of the Caesars (2017)

Conn Iggulden

Prezent pe piața din România cu seria de actiune Împăratul, la RAO (La porțile Romei + Moartea Regilor), în care avem parte de o super biografie romanțat-aventurizată a lui Cezar, și la editura Nemira cu Războiul celor două roze.

Simon Sebag Montefiore

Scriitor britanic de origine sefard evreiască, are un stil de evocare documentat si informativ, dar care lasă loc si unor minunate povești de dragoste imposibilă. Aș compara romanele lui, Sașenka și Într-o noapte de iarnă, ce se petrec in Rusia pre si post revoluționară, cu atmosfera de neuitat din Doctor Jivago, însă intr-o updatare chiar mai captivantă. Editura Trei a anunțat apariția unui al treilea roman ce-i va completa trilogia rusă.

Arturo Perez Reverte

Prezintă destul de sentimentalist și partizan perioada de glorie din apogeul imperial spaniol în seria Aventurile Căpitanului Alatriste, și ea ecranizată, dar are măcar un roman stand-alone de un realism absolut: Husarul. O companie de husari francezi se pregătește de asalt în timpul Războaielor Napoleoniene în Spania. Confuzia și stupizenia absolută a operațiunilor militare, ce din panoramare ar părea atât de spectaculoase cu careurile și cavalcadele lor, este greu de uitat vreodată și chiar numai acest roman este suficient pentru a-l plasa pe autor printre cei mai buni scriitori ai genului.

Legea viselor a lui Peter Behrens este o bijuterie unică, de un autentic încântător spre infiorător, ce începe în 1847, în timpul foametei din Irlanda și se termină, momentan, în America emigranților. Am înțeles că există o urmare. RAO, o vrem tradusă!

Corsarul de Tim Severin –  una dintre cele mai bune cărți de aventuri cu pirați. Apărută la editura Nemira. Anul 1677. Hector Lynch, în vârstă de șaptesprezece ani, este răpit de corsarii berberi dintr-un sat irlandez si vândut la licitație în Alger… Nemira, please, continuările!!!

M-ar certa băieții la antrenament dacă aș încheia fără a aminti nimic despre Sven Hassel. Scriitorul danez (un german nu ar avea curajul să scrie cum scrie el, de teamă să nu încalce vreo normă de corectitudine politică autoimpusă de națiunea sa după război) își vântură anti-eroii din batalionul disciplinar al Wehrmacht-ului pe toate câmpurile de luptă ale celei de-a doua conflagrații mondiale. Pentru prima oară putem vedea într-o serie de succes, războiul din perspectiva germană, nu doar din cea a învingătorilor.

Așadar, am aici doar autori străini, traduși în limba română și trecuți printr-un filtru masculin de favoritism, de aia nu apar prea multe titluri historical romance. O listă ce rămâne deschisă și dornică să fie întregită cu nume adăugate de oricine remarcă lipsa unui scriitor foarte bun din înșiruire.

Puteti găsi toți acești autori și majoritatea romanelor menționate în oferta librăriei online Libris la cele mai faine prețuri