O piatră pe cer

Imperiul 
1

de
Isaac Asimov

.

Editura Paladin
Anul publicării în limba română: 2022
Titlul original: Pebble in the Sky (1950)
Traducere: Horia Nicola Ursu
Număr de pagini: 282
– ediție hardcover cu supracopetă –

.

O piatră pe cer este unul dintre cele mai bune romane scrise de părintele literaturii SF Isaac Asimov și e conectat temporal cu legendarul ciclu Fundația, fiind oarecum un prequel (un pic călătorie în timp, un pic space opera) al acestuia.

Acțiunea sa se desfășoară în secolul al IX-lea al Erei Galactice, când Trantor este deja planeta capitală a unui Imperiu care guvernează întreaga galaxie, cu peste zece mii de ani înainte de începutul trilogiei originale a Fundației.

Isaac Asimov s-a inspirat din istoria Imperiului Roman pentru a structura seria Fundației, unde Imperiul Galactic este în declin și se prăbușește asemenea celui Roman.
Și în O piatră pe cer a păstrat aceeași inspirație, de această dată din stadiul timpuriu al Imperiului.
Planetele, asemenea provinciilor antice, au o autonomie extinsă atât timp cât plătesc taxele și respectă legile imperiale, dar nu toți cetățenii lor sunt mulțumiți de această situație.

Asimov provenea dintr-o familie de origine evreiască, așa că pare aproape natural că s-a inspirat din istoria acestui popor pentru a descrie Pământul dintr-un viitor îndepărtat, ai cărui locuitori credeau că sunt speciali, datorită convingerii că planeta lor era locul de origine al umanității.

În viitorul îndepărtat descris în O piatră pe cer, memoria reală a originilor omenirii s-a pierdut. Au trecut milenii de la stabilirea primelor colonii pe alte planete, iar diverse civilizații spațiale s-au născut și au decăzut. Terra este radioactivă, posibil din cauza unui război atomic.

Pe Pământ, ideea că planeta a fost leagănul umanității rămâne o dogmă religioasă, iar un grup de extremiști tereștri dorește să răstoarne Imperiul și să preia locul lui Trantor ca planetă capitală a galaxiei.

Joseph Schwarz este un croitor pensionat din Chicago-ul anului 1949 ce devine victima unui incident petrecut la o centrală nucleară, care îl transportă într-un viitor extrem de îndepărtat, în vremurile când Pământul este radioactiv și doar câteva zone ale lui sunt locuibile.
Uimit de faptul că totul în jurul său s-a schimbat brusc, Schwarz caută ajutor, dar oamenii pe care îi întâlnește nu vorbesc engleza.

Considerat a fi o persoană cu deficiențe mintale, Schwarz este găzduit de o pereche de fermieri și ulterior dus în oraș la doctorul Shekt, un eminent savant care îl supune unui tratament experimental capabil să îi augmenteze capacitățile de memorare.

Bătrânul croitor învață limba locală și începe să înțeleagă treptat că a ajuns într-un viitor ce e departe de a fi reconfortant: Terra face parte dintr-un imens imperiu galactic, dar este considerată o planetă nesemnificativă și puternic radioactivă.

Lipsa resurselor îi forțează pe tereștri să ducă o viață aspră, și, cu oroare, Schwarz află că, odată ajunși la vârsta de șaizeci de ani, aceștia sunt supuși eutanasiei… Iar el a depășit deja această limită, având 62 de ani.

Călătorul prin timp decide să fugă de la gazdele sale, chiar dacă nu are niciun prieten pe care să se bazeze… doar propriile capacități mintale, care cresc într-atât încât poate intra în contact telepatic și chiar ucide de la distanță.

Arheologul Bel Arvardan a ajuns pe Pământ pentru a studia vechile ruine terestre. Spre deosebire de aproape toți colegii săi, el crede că legenda conform căreia specia umană s-a născut pe această planetă este adevărată și dorește să găsească dovezi în acest sens.

Pământenii însă răspund cu o atitudine agresivă prejudecăților celorlalți locuitori ai altor planete, iar o facțiune radicală crede că planeta lor ar trebui să conducă galaxia în locul lui Trantor și se pregătește pentru o nouă rebeliune împotriva Imperiului.

Joseph Schwarz, Bel Arvardan, doctorul Shekt și fiica sa, Pola, se întâlnesc și vor trebui să facă față împreună unei amenințări de o amploare de neconceput, capabilă să clatine sau chiar să răstoarne puternicul imperiu galactic.

O piatra pe cer - recenzie

O piatră pe cer face parte dintr-un triptic de romane (cunoscut sub numele de Ciclul Imperiului) care servește ca preludiu la Trilogia Fundației – celelalte două volume sunt Praf de stele (The Stars Like Dust, 1951) și Curenții spațiului (The Currents of Space, 1952).

Mai târziu, Isaac Asimov va extinde și va conecta aceste serii ale sale, iar cele trei romane menționate vor deveni legătura între poveștile duo-ului de detectivi Elijah Baley / R. Daneel Olivaw și cele ale Fundației.

O piatră pe cer abordează mai multe teme clasice ale science-fiction-ului, cum ar fi călătoriile în timp și telepatia, dar deasupra tuturor domină coșmarul nuclear.
Asimov prezintă un Pământ radioactiv, ai cărui locuitori mențin controlul strict asupra populației, prin eutanasie la vârsta de șaizeci de ani, pentru a face loc noilor generații. În plus față de această temă, se adaugă cea a marginalizării Pământului. Societatea este afectată de un ecosistem contaminat și de mutațiile rezultate în urma războiului nuclear.
Aceste tematici socialo-etice sunt tratate cu profunzime și subtilitate, provocând cititorul să reflecteze asupra realităților propriei lumi.

Dacă evenimentele de pe Trantor par să fie inspirate de cele ale ascensiunii și decăderii Imperiului Roman, Pământului îi revine rolul Iudeei Antice, o zonă văzută ca fiind plină de capete înfierbântate și fanatici, privită cu dispreț de romani.

Procurorul Ennius preia rolul lui Pontius Pilatus, preoții sunt membri ai Societății Bătrânilor, inspirați nu de Biblie, ci de Cartea Bătrânilor, unde se scrie că tereștrii sunt poporul ales, băștinașii planetei care a dat naștere umanității.

Joseph Schwarz este aruncat în acest viitor confuz, iar personajul său e interpretat aproape ca o figură mesianică aflată în conflict cu întreaga castă sacerdotală terestră.

Asimov era umanist și raționalist, astfel că pentru el cunoașterea, atât cea științifică, cât și cea autentică a locuitorilor altor planete, era un mijloc de progres sau cel puțin de limitare a crizelor, cum ar fi cea a Imperiului din ciclul Fundației.
În O piatră pe cer, cunoașterea reciprocă reală dintre unele personaje permite depășirea concepțiilor care au condus la apariția prejudecăților între tereștri și cei de pe alte planete, precum și a rasismului față de tereștri.

Crezând cu tărie în dogmele lor, și în ciuda disproporționalității forțelor în joc, pământenii se pregătesc pentru revoltă, gata să înlăture miliarde de oameni pentru a prelua conducerea galaxiei.

Pe acest fundal grandios se desfășoară aventurile lui Schwartz, Pola și Ardavan, protagoniștii care resping logica puterii și înving presiunile culturale, depășind tabuurile eutanasiei și ale iubirii între tereștri și imperiali.

Chiar și în umbra tragediei atomice care domină romanul, Asimov ne sugerează că omul poartă în el suficientă iubire și pasiune pentru a învinge ura și neîncrederea, un mesaj puternic, valabil și astăzi, într-o perioadă încă o dată dominată de incertitudini și frici.

Aș recomanda călduros această operă SF clasică și celor care nu sunt deocamdată fani ai ficțiunii speculative, mai ales că este primul roman publicat (în 1950) de Asimov – un nume de referință (mulți spun chiar fondator) al genului.

logo Analogii - Antologii

Volumul
poate fi achiziționat în librării sau pe
site-ul editurii

paladin-logo