Integrala Conan Barbarul

volumul
1

Cuie roșii și alte povestiri

Editura Crux
Data publicării în limba română: 2024
Număr de pagini: 268

Ca orice iubitor de epic fantasy, am vibrat entuziasmat la vestea (re)lansării colecției de volume ce-l au protagonist pe celebrul Conan Barbarul, dar abia când mi-a ajuns cartea în mână și am început să o devorez, descoperind un scriitor extraordinar și un erou legendar – un pic altfel decât imaginea sa generică din cultura pop -, am realizat ce bijuterie literară e Integrala Conan Barbarul – Cuie roșii.

Într-o ediție care ar putea fi numită de lux, excelent îngrijită, superb tradusă, sunt adunate cinci povestiri (le-aș spune mai degrabă nuvele sau nuvelete cu multe capitole fiecare – fără să le număr prea strict cuvintele care le mută dintr-o categorie în alta) despre Conan și ne este prezentat într-o prefață impresionantă destinul tragic al unui personaj real, la fel de fascinant cum e cel imaginar, scriitorul Robert E. Howard.

Robert E. Howard este considerat unul dintre pionierii literaturii fantastice și creatorul unui subgen fantasy distinct, clasificat sub denumirea de sword and sorcery.
Născut în 1906, în Peaster, Texas, Howard și-a petrecut cea mai mare parte a scurtei sale vieți, sfârșită sinucigaș, în Cross Plains, Texas. În ciuda carierei sale literare încheiate prematur, Howard a lăsat în urmă o moștenire culturală uriașă, influențând generații de scriitori, autori de benzi desenate și regizori de film, prin personajele sale, cel mai faimos dintre ele fiind Conan Barbarul.

Barbaria este cea ce îl definește pe eroul Conan, un stadiu mental, filosofic și etic pe care Howard nu îl disprețuiește, ci îl exaltă, opunându-l inumanității unei civilizații viclene și prădătoare.

Conan este voința de a supraviețui care devine eroism, elanul vital al unui om extraordinar dotat fizic ce trăiește în umbra morții, aflat într-o luptă continuă împotriva unui destin malefic pe care doar forța și curajul îl pot înfrânge.

Născut pe un câmp de luptă și exilat de propriul său popor, cimerienii, eternul aventurier este hoț, asasin, pirat sau mercenar, dar păstrează mereu o morală proprie: el e violent doar cu cei violenți și nu ar ucide niciodată o femeie sau un copil.

Cu un corp de uriaș învăluit în mușchi, părul negru lung, răvășit, și ochii de un albastru arzător, Conan este purtătorul unei senzualități masculine dezlănțuite, emană o forță erotică inedită, e eroul mai întâi temut și apoi dorit de toate femeile ce însuflețesc cu feminitatea lor paginile cărților scriitorului. Femei care aproape niciodată nu sunt personaje afectate de clișeele misoginismului ce era o normă a anilor când au fost imaginate, ci puternice și rebele, conștiente de propria lor senzualitate, uneori excelente războinice.

Letal cu orice armă, chiar și cu mâinile și dinții, asemeni unei fiare antice, Conan preferă totuși sabia, genul de spadă grea, mânuită cu două mâini, și nu este un ignorant, deși nu a prea avut ocazia să studieze, pentru că peregrinările sale neîncetate l-au făcut să devină sălbatic de cultivat într-un mod de care nici măcar nu este conștient, ajungând un erudit care nu știe că este astfel, fiindcă toată cunoașterea sa a devenit instinct.

În universul imaginar al lui Howard, Era Hyboriană, cea în care au loc aventurile lui Conan, este o perioadă de timp situată undeva între dispariția Atlantidei și apariția civilizațiilor cunoscute în istorie. E o epocă a barbarismului și a aventurii, în care regatele și imperiile se luptă pentru supremație, iar eroii sunt testați în lupte dezlănțuite cu puterile întunecate. 

Cele cinci povestiri care alcătuiesc Integrala Conan Barbarul – Cuie roșii sunt

Conan Barbarul: Cuie roșii
Titlul orignal: Red Nails (1936)
Traducere George Cornilă

Cuie roșii, nuvela ce dă titlul volumului, este probabil una dintre cele mai apreciate scrise vreodată de Robert E. Howard, în care se evidențiază întreaga neîncredere pe care autorul o simte față de civilizația modernă, consumată – în opinia sa – de pasivitate, indolență și cruzime.

Conan, mercenarul care își oferă sabia celui mai bun ofertant, ajunge în regiunea Darfar, acoperită în întregime de o pădure imensă, urmărind-o ca un obsedat sexual pe ferocea războinică sexy Valeria.
Aceasta însă nu prea are chef de el.

După lupta pe care o duc, împreună, împotriva unui dragon teribil, ajung într-un oraș fortificat straniu, aparent pustiu. Dar cei doi vor descoperi destul de repede că o civilizație trăiește ascunsă în interior și că cetatea pare să ascundă un secret monstruos…

Conan Barbarul: O vrăjitoare se va naște
Titlul orignal: A Witch Shall Be Born (1934)
Traducere: Andreea Sterea, Oliviu Crâznic

O vrăjitoare se va naște este o nuvelă structurată inedit, cu Conan care acționează în fundalul evenimentelor, protagonist al doar două capitole, dar menționat de-a lungul întregului fir narativ.

Istorisirea pare să îmbrățișeze o maturizare stilistică fructuoasă (Howard va muri doi ani mai târziu, în 1936) și o tentativă de experimentare.

Povestea cu vrăjitorie, dictaturi, revoluții și răzbunări este narată din mai multe surse, inclusiv de o scrisoare a unui martor ocular, și se concentrează nu atât pe Conan, care, în orice caz, prin simpla sa legendă domină evenimentele, ci pe tema dualității, a dublurii.

Regina Taramis și vrăjitoarea Salome, sora sa, sunt mai mult decât gemene, par aproape originalul și copia doppelgänger. Salome cuprinde în ea fiecare aspect negativ posibil, în timp ce Taramis este impregnată doar de sentimente pozitive.

Salome o înlocuiește pe Taramis, așa cum este tipic naturii dublului, pentru a perverti ordinea constituită. Pentru răzbunare, sau pentru divertisment, sau poate pentru a-și satisface instinctul ei primordial. În analiză filosofică, Salome este malefică fără nicio posibilitate de a fi altfel.

Conan ocupă un loc temporar în această poveste. Este în slujba reginei Taramis, fiind primul care își dă seama că aceasta a fost înlocuită, dintr-o simplă privire. Nu se explică exact cum a reușit să vadă în Salome (identică cu Taramis, cu excepția semnului în formă de lună stacojie dintre sâni) natura malefică a înlocuitoarei, poate a fost instinctul barbar, poate o simplă privire spre piept. Howard nu ne dezvăluie acest lucru, nu este important, deoarece cimerianul nu mai e personajul principal, ci doar un actor într-o frescă tumultuoasă a unui mic regat hyborian, Khauran. Un regat de graniță, unde rasele, obiceiurile și tradițiile se amestecă și câștigă numai cei care au suficientă vitalitate pentru a-și învinge inamicul, ce nu este neapărat un dușman din cauza unei vechi răzbunări, ci adesea doar prin natura sa.

Conan Barbarul: Misterul fântânii blestemate
Titlul orignal: The Pool of the Black One (1934)
Traducere: Cristina Ivan, Oliviu Crâznic

Misterul fântânii blestemate îl prezintă pe Conan Barbarul într-o nouă aventură plină de pericole și mistere. Povestirea începe cu Conan ajungând pe un vas de pirați după ce înoată prin ape pline de scali/rechini pentru a scăpa de o altă situație periculoasă. El este primit cu suspiciune de către echipajul vasului, condus de brutalul căpitan Zamoravo.

Conan, prin forța și abilitatea sa, își câștigă rapid un loc printre pirați, devenind chiar liderul lor nedeclarat.
Corabia navighează către o insulă misterioasă, despre care se spune că ar ascunde comori neprețuite.

Pe insulă, Conan și echipajul lui Zamoravo descoperă o fântână stranie, înconjurată de vegetație luxuriantă, ziduri labirintice și statuiete ciudate.
Aici, pirații întâlnesc o rasă de creaturi înalte, tenebroase, care par să aibă puteri magice și folosesc fântâna pentru a transforma oamenii în mici statui de piatră…

Conan Barbarul: Phoenix pe o sabie
Titlul orignal: The Phoenix on the Sword (1932)
Traducere: George Cornilă

În povestirea Phoenix pe o sabie, publicată prima oară în 1932, în revista Weird Tales, Conan Cimerianul a devenit rege, fiind uzurpatorul tronului Aquiloniei, pe care a eliberat-o de un monarh scelerat. Dar în desfășurarea acțiunii plină de intrigi shakespeariene, magie neagră și cădere vertiginoasă în violență, iese din nou la suprafață trecutul barbar al protagonistului, atunci când Conan va avea nevoie de toate abilitățile sale ucigașe pentru a rămâne în viață.

Conan Barbarul: Turnul Elefantului
Titlul original: The Tower of the Elephant (1933)
Traducere: George Cornilă

Turnul Elefantului e o altă povestire emblematică a lui Conan: în cronologia tradițională a aventurilor sale, aceasta este povestea care inaugurează cariera sa de aventurier. Într-o tavernă din Zamora, tânărul Conan are o dispută cu alți clienți despre misteriosul turn numit Turnul Elefantului, reședința vrăjitorului Yara, de care toți se tem: se spune că în interior este păstrată o nestemată de valoare inestimabilă numită, fără prea multă diversificare, Inima Elefantului.

Din impuls, Conan decide să fure piatra prețioasă. Imediat ce a sărit peste zidul exterior, însă, dă peste un alt hoț, Taurus, căruia i se alătură în jaf: cei doi se cațără în vârful turnului și Taurus, la început, îl ajută pe Conan, apoi pare să-l trădeze, când sunt atacați de un păianjen gigantic care păzește etajele superioare…

Atmosfera încărcată de magie și monstruozitățile enigmatice periculoase care apar reprezintă un concentrat din tot ceea ce înseamnă lumea lui Conan.

Integrala Conan Barbarul – Cuie roșii este mult mai mult decât o simplă colecție de povestiri – e o incursiune captivantă într-o lume plină de aventură, magie, eroism și erotism.
Nu se simte deloc trecerea timpului de la lansarea sa, decât poate într-o totală lipsă de corectitudine politică în exprimare, dar asta deja începe să fie de bine pentru cititorul actual.

Mă declar fan cucerit de scrierile lui Robert E. Howard. Știați că tot el i-a creat și pe Kull Cuceritorul sau Solomon Kane? Și pe Sonya cea Roșie, ale cărei aventuri trebuie neapărat să le descopăr într-o altă carte a autorului apărută la Editura Crux:
Sonya cea Roșie – În umbra vulturului. 

Volumul
pot fi achiziționat pe
site-ul editurii
Crux Publishing