Orașul de bronz

cartea întâi
din
Trilogia Daevabadului

de
S.A.Chakraborty

Editura Corint
Imprint: Leda Edge

Anul publicării în limba română: 2018
Titlul original: The City of Brass (2017)
Traducere: Iulia Dromereschi
Număr de pagini: 576

.

În romanul Orașul de bronz, primul volum din Trilogia Daevabadului, scriitoarea newyorkeză S.A.Chakraborty plăsmuiește un univers fantasy de inspirație orientală, în care magia, conflictele politice și subtilitățile culturale fuzionează într-o panoramare amplă, marcată de evenimente dramatice și de acțiuni ale unor personaje clocotitoare.

Povestea debutează în Cairo-ul secolului al XVIII-lea, unde Nahri, o tânără șarlatană inteligentă și descurcăreață, trăiește din escrocherii: oferă tratamente aparent vindecătoare unor clienți creduli, fără să explice faptul că deține o abilitate autentică. Ea simte bolile celor din jur și înțelege orice grai, calități care atrag atenția asupra originii sale neobișnuite.

Soarta ei se schimbă atunci când folosește din întâmplare o limbă misterioasă în cadrul unui ritual zar. Invocarea involuntară întrupează un războinic djinn din vremuri străvechi, numit Dara.
Apare, astfel, prima mare ruptură de realitatea cotidiană a fetei: legenda djinnilor și a creaturilor mitice pe care le considera doar parte din folclor începe să prindă viață, iar Nahri este nevoită să accepte că lumea ei ascunde mult mai multe secrete decât ar fi crezut.

Dara se dovedește a fi un personaj învăluit într-o aură enigmatică, controversată, despre care locuitorii lumii djinnilor spun că are un trecut sângeros. Apar la un moment dat referințe la episoade de o brutalitate extremă, care îi aduc numele de Flagel al Qui-Zi și alte porecle care arată în ce mod a influențat istoria unei întregi civilizații. În același timp, modul în care se poartă cu Nahri scoate la iveală o latură protectoare și o anumită tandrețe neobișnuită pentru reputația lui. Această dualitate îl face greu de încadrat în categorii ca erou sau anti-erou.

Călătoria celor doi prin deșert spre Daevabad, orașul djinnilor, reprezintă o parte importantă a romanului. Pe drum întâlnesc ifriți ostili și ghouli care-i atacă violent, iar lupta cu aceste creaturi aduce în prim plan forța combativă a lui Dara și adaptabilitatea lui Nahri, nevoită să se maturizeze rapid. În paralel, se conturează tot mai clar rădăcinile magice ale fetei, proveniența sa necunoscută fiind mult mai importantă decât și-ar fi putut închipui la început. Faptul că poate vindeca orice rană și că descinde dintr-o familie faimoasă pentru această putere devin motivele pentru care diverse grupuri din lumea djinnilor o vor de partea lor sau, în unele cazuri, doresc să o elimine.

Ajunsă în Daevabad, Nahri este introdusă într-o societate în care magia constituie un element normal al vieții de zi cu zi, dar unde regulile politice și ierarhiile tribal-religioase sunt complex structurate.
Personajele din familia regală domină dinamica orașului prin regele Ghassan, un conducător abil și versatil, dispus la tot felul de compromisuri sau manevre de culise pentru a păstra echilibrul fragil dintre triburi. Printre acei djinni se află și prințul Ali, fiul mai tânăr al regelui, care cunoaște orașul din interior și aspiră la dreptate socială și la o abordare mai echitabilă față de shafiți (ființe jumătate djinn, jumătate om). Capitolele din perspectiva lui dezvăluie o viziune directă asupra intrigilor de palat și a tensiunilor rasiale. Tânărul este prins între loialitatea față de tatăl său și propriile idealuri, iar această frământare interioară îl împinge să ia uneori decizii nepotrivite sau periculoase.

Există o puternică relevanță socială în felul în care sunt prezentate triburile djinn, fiecare cu propriile cutume și rezerve față de celelalte neamuri. Asemănările cu lumea oamenilor sunt evidente, de la prejudecăți și conflicte interetnice până la politicile de segregare care nasc resentimente mocnite. Pe fondul acesta, magia devine atât o sursă de speranță, cât și un factor care poate distruge, dat fiind că personajele care dispun de abilități deosebite le pot folosi atât pentru vindecare, cât și pentru război.

Conceptele religioase și pedepsele date de Creator sunt amplu folosite pentru a justifica evenimente tragice din trecut, ceea ce accentuează senzația că personajele trăiesc sub presiunea unei moșteniri sacre. Există un moment în care Dara explică natura djinnilor, subliniind esența lor de foc. „Suntem ființe care au suflet, ca și oamenii, numai că am fost creați din foc, nu din pământ.” Această autodefinire reflectă diferențele fundamentale între oameni și djinni, deși romanul introduce și numeroase alte creaturi supuse altor elemente, cum ar fi marizii (aflați sub influența apelor), ifriții (djinni căzuți), dar și alții, mai puțin cunoscuți.

Nahri descoperă că ea însăși este ultima descendentă a unui neam de vindecători numiți nahizi, ceea ce o transformă într-un pion esențial în disputele pentru putere dintre diversele triburi. Regele dorește să-i exploateze moștenirea pentru a consolida pacea, cei din trecutul ei vor să o recupereze ca pe o moștenire de drept, iar Dara se arată dedicat protecției ei, însă planurile lui ridică adeseori întrebări dificile. Deși manifestă loialitate față de Nahri, el se confruntă cu problemele nerezolvate ale trecutulu său, sugerându-se ideea că întreaga arhitectură a orașului ar putea fi zdruncinată de secrete ce nu au fost încă dezvăluite.

Pe parcursul cărții, firul narativ se împarte în capitole alternative, curgând când din perspectiva lui Nahri, când din cea a lui Ali. Această ramificare amplifică vibrația istorisirii, fiindcă surprinde, pe de o parte, inițierea unei străine într-o lume complet nouă, învăluită în tradiții și puteri antice, iar pe de altă parte, prezintă direct intrigile din interiorul palatului, prin ochii unui prinț care nu știe în ce măsură poate influența cu adevărat evenimentele. Rezultă astfel o viziune de ansamblu clară, ce cuprinde atât momente de descoperire și adaptare la reguli neștiute, cât și secvențe în care jucătorii politici se confruntă în mod direct, folosind aranjamente secrete, înțelegeri temporare și chiar amenințări voalate.

Lumea Daevabadului se remarcă prin exotismul oriental oferit de descrieri bogate în detalii. Palatul regal, bazarurile cu arome și culori, tradițiile legate de triburile djinn și decorul deșertic creează un fundal fascinant. Astfel, realitatea medieval-arabică se combină cu acest plan secund magic, unde existența creaturilor de foc nu mai pare o simplă legendă. Numeroase detalii despre obiceiurile djinnilor, despre triburile lor și despre structura socială sunt explicate în glosarul de la final, un instrument util pentru cei care doresc să se orienteze mai ușor printre termenii specifici. Fără acest glosar, exista riscul ca anumite noțiuni să fie mai greu de înțeles la început.

Cartea înfiripă și un substrat romantic aparte, deoarece personajele se află adesea într-o zonă gri a emoțiilor și a alegerilor morale. În momentele în care Dara își arată fața tandră, relația cu Nahri capătă un parfum dramatic, mai ales când iese la iveală că el nu este nici pe departe un cavaler fără pată, ci un supraom predispus la violență și la un devotament orb față de propriul trecut. Pe de altă parte, în palat, Nahri se intersectează cu prințul Ali, care dezvoltă la rândul său diferite sentimente contradictorii. Nimic nu evoluează într-o manieră standard, ci mai curând într-un balans constant între încredere și teamă, între dorință și vină. Astfel, romance-ul nu domină intriga, ci devine o nuanță care aprofundează profilul psihologic al personajelor.

Elementele precum religia, structura socială ierarhică și intriga politică se împletesc într-un mod coerent, iar magia nu apare doar ca pretext pentru a colora fundalul, ci are efecte profunde asupra ordinii sociale și a destinelor individuale.

Tensiunile rasiale, conflictele religioase și aluziile la un trecut încărcat de vinovății dau greutate romanului Orașul de bronz, menținând interesul până la final și generând multe întrebări legate de viitorul lui Nahri, de trecutul lui Dara și de destinul prințului Ali. Răspunsurile sunt așteptate a fi complet dezvăluite de volumele continuatoare ale acestei serii fantasy care, prin complexitatea sa, poate fi recomandată cititorilor de toate vârstele, în special celor ce apreciază exploatarea unei mitologii non-occidentale, presărată cu personaje foarte realiste și conflicte spectaculoase.

logo Analogii - Antologii

Cartea
poate fi achiziționată în librării sau pe
site-ul editurii

Corintlogo