Helliconia – Primăvara
I
de
Brian Aldiss
Editura Paladin
Grupul Editorial Art
Colecţia: science-fiction
Anul publicării în limba română: 2017
Titlul original: Helliconia Spring (1982)
Traducere: Ștefan Ghidoveanu
Număr de pagini: 584
– ediție hardcover –
Trilogia Helliconia, opera cea mai ambițioasă a scriitorului britanic Brian Aldiss, este compusă din volumele: Helliconia – Primăvara (1982), Helliconia – Vara (1983) și Helliconia – Iarna (1985).
Întrebat, într-un interviu, cum de s-a oprit la descrierea a doar trei anotimpuri helliconiene, autorul a admis amuzat că nu e tocmai Vivaldi.
În seria sa, Aldiss desfășoară cronica milenară a planetei Helliconia, urmărind ciclul antropologic al trecerii de la o civilizație barbară la una avansată, în corelație cu influențele climatice determinate de plasarea acestei lumi locuite într-un sistem solar binar.
Batalix este o stea pitică galben-oranj similară soarelui nostru, iar Freyr o supergigantă albă. Helliconia orbitează în jurul lui Batalix, iar Batalix se rotește în jurul lui Freyr.
Astfel, un an mic helliconian, determinat de prima orbită, are 480 de zile a câte 25 de ore, iar anul mare helliconian, rezultat al celei de-a doua, devine foarte lung, fiind echivalentul a 2592 de ani tereștri.
Dacă modificările sezoniere din timpul anului mic sunt chiar mai puțin perceptibile decât cele de pe Pământ, lungile anotimpuri ale anului mare devin foarte marcante, temperatura globală variind semnificativ de-a lungul său. Când se află la distanță de Freyr, lumina lui Batalix este suficientă doar pentru a menține un climat similar erei glaciare.
Aportul lui Freyr fiind însă cu câteva ordine de mărime superior celui al lui Batalix, pe măsură ce Helliconia se apropie de Freyr, tropicele planetei devin mai fierbinți decât cele ale Pământului.
În acest cadru astronomic complex, își desfășoară viețile simple două specii inteligente care populează Helliconia, umanii și phagorii.
Umanii băștinași sunt foarte asemănători oamenilor de pe Terra, atât ca înfățișare, cât și ca psihologie socială, phagorii sunt și ei relativ umanoizi, dar au aparența unei amalgamări coșmarești între miticul Minotaur și vreo fantasmagorică specie bipedă de berbeci cu blană albă.
Primul personaj din perspectiva căruia descoperim planeta celor doi sori, într-o perioadă de sfârșit a epocii de gheață, este Yuli un adolescent dintr-un trib primitiv de vânători-culegători.
Atunci când tatăl lui este capturat de teribilii phagori, care foloseau oamenii drept sclavi, așa cum și oamenii începuseră să-i folosească de curând pe ei, băiatul trebuie să se descurce singur în lumea înzăpezită.
După multe peripeții, pe un traseu tot mai sudic și mai puțin înghețat, sălbaticul rătăcitor ajunge să se aciueze într-un mare oraș uman, ramificat printre cavernele și galeriile subterane ale unui masiv stâncos.
Yuli reușește chiar să acceadă în cea mai prosperă tagmă a locului, în clasa conducătoare preoțească, convingându-se că religia, credința în zei prin care își impune această elită autoritatea spirituală, este doar o modalitate de teroare dominatoare și de codificare a unor vechi cunoștințe utile.
La un moment dat, Yuli evadează din orașul opresiv subpământean, chiar alături de ereticii și rebelii pe care era nevoit să îi tortureze în calitate de preot anchetator.
Ajuns din nou în spațiu deschis, va prelua o comunitate locală înapoiată, trasformând-o într-o colonie modernă tot mai prosperă, al cărui nume, Oldorando, va căpăta tot mai mare însemnătate în timp.
Chiar dacă protagoniștii istorisirilor de pe Helliconia nu știu, suntem la începutul marelui dezgheț și cu fiecare generație ce trece, condițiile de viață pe planetă devin tot mai puțin aspre.
Urmașii lui Yuli sunt cei care vor trăi aceste modificări climaterice, din rândul lor se evidențiază noi eroi, și lor le rămâne a face descoperirea tulburătoare că dezvoltarea istorică a lumii este una periodică, cu ascensiuni și decăderi ciclice ale civilizațiilor umane, influențate foarte probabil de chiar traiectoria prin spațiu a Helliconiei.
Dramaticele evenimente prin care trec victimele neștiutoare ale celor doi sori sunt urmărite îndeaproape de stația spațială Avernus.
Observatori științifici trimiși de pe Terra o populează și asigură transmiterea spre Pământ a datelor și a imaginilor obținute prin intermediul dispozitivelor de monitorizare de pe Helliconia, până la stadiul în care se poate viziona în flux continuu activitatea unui anume individ de pe planetă, de către publicul terestru, ca în cadrul unui reality show televizat.
Dacă nu citești nimic despre lumea helliconiană înainte și nici introducerea-manifest a autorului, ci doar începi primul volum al trilogiei, Helliconia – Primăvara, o să ai multă vreme impresia că parcurgi un fantasy de aventuri în genul filmului 10.000 î.Chr. / 10,000 BC.
Unul structurat narativ într-o colecție de nuvele unite generațional, ca-ntr-o saga familială, și infiltrat cu scurgeri de informații despre schimbarea climei, mai mult poetice decât științifice.
Partea cu adevărat SF începe să se contureze doar odată cu apariția fulgurantă în peisaj a observatorului spațial plasat de Terra și cu dezvoltarea printre localnici a primelor ipoteze despre ciclicitatea civilizațiilor. Tema asta amintind foarte intens de revelațiile dureroase ale savanților etern diurni ce realizează că într-o singură noapte lumea lor va fi distrusă, din povestirea Căderea nopții, capodopera lui Isaac Asimov, scrisă… uau… tocmai în îndepărtatul an 1941. Romanul din 1990, publicat împreună cu Robert Silverberg drept coautor, fiind o extindere a ei.
Heliconia – Primăvara
este o oglindire mișcată a destinului umanității la scara infinită a universului.
Un studiu multidisciplinar al unei lumi paralele pe care câteva permutări în sistemul solar propriu au transformat-o în cu totul altceva decât ce ar fi putut fi, rămânând totuși atât de asemănătoare cu a noastră.
O carte care ajunge să fie îndrăgită în aceeași măsură de iubitorii de fantasy, hard science fiction sau romane de aventuri cu iz istoric.
Volumul
poate fi achiziționat în librării sau pe
site-ul editurii
Ce fain sună! Încă de la titlu am devenit curioasă, iar recenzia ta m-a convins, cu toate că nu sunt o adeptă a genului SF.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
O opera clasica a literaturii SF! 🙂 Cam orice gen de cititor poate gasi in ea tematici care sa-l pasioneze. 🙂
ApreciazăApreciază
Faina tare recenzia! Sigur e o lectura foarte placuta. Chiar vreau sa citesc mai mult SF, acum sa vad si daca reusesc.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc, Ana! 🙂
Aldiss scrie un SF foarte apropiat de fantasy, cred ca ar fi numai bun pentru cititorii care vor sa treaca dinspre un gen spre altul. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc frumos pentru recomandare! Am citit Sera de acest autor si mi-a placut! O trec pe lista de lectura. O zi plină de lucruri bune !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Merci, Roxana! 🙂 Cu drag! 🙂 O, da, Sera e foarte fain scrisa si ai sa descoperi mult din acelasi stil al autorului si in aceasta trilogie. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Un amestec tare accesibil de genuri pentru novicii literaturii SF, o îmbinare abordabila. Subiectul e unul interesant, chiar încerc sa îmi imaginez cum arată phagorii. 🤔😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Daaa! 🙂 Si mie mi se par phagorii una dintre atractiile majore ale cartii, mai ales ca personaje din specia lor pot fi monstri pusi pe exterminat oameni sau sclavi leali nedreptatiti de care iti e mila si cu care ajungi sa tii chiar impotriva oamenilor. 🙂
ApreciazăApreciază
Daca e un SF mai pentru incepatori, atunci e de mine 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ideal pentru trecerea dinspre fantasy, gen care stiu cat de mult iti place, Alina! 🙂
ApreciazăApreciază
Excelentă cronică literară! Te felicit, Marius!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc, Vero! 🙂 Un roman foarte ofertant in idei profunde, desi se poate citi si ca un basm fantastic plin de aventuri. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ador basmele😘
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vero, un basm cu iarna de basm aspra si un pic horror in anumite faze, dar sunt sigur ca o sa iti placa. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😃😘
ApreciazăApreciat de 1 persoană
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Daca e si cu fantasy e bine :))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Daca ti-a placut filmul 10,000 BC, precis o sa iti placa si romanul asta, Sorina. 🙂 E pe Netflix, multe aventuri in preistorie. 🙂
ApreciazăApreciază
Mie mi s-a părut 99% fantasy 🙂 de altfel, când i-am făcut recenzie i-am dat titlul ”Cel mai fantasy dintre SF-uri”. Este foarte bună (și tot 99% fantasy, de fapt) și a doua (Vara), din păcate a 3a (Iarna) este o dezamăgire monumentală….
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, o depaseste Aldiss chiar si pe Ursula K. Le Guin in inclinatia spre fantasy. 🙂 Doar la o privire de ansamblu se vede munca sisifica de documentare pe care a depus-o pentru a-si structura corect stiintific universul. 🙂
ApreciazăApreciază
Suna extrem de interesant Marius! Nu am auzit de seria aceasta pana acum. Multumim frumos pentru impresii 🙂 !
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu drag, Nicole! 🙂 Poate va avea parte de o transpunere cinematografica si va deveni celebra si in mainstream – e foarte ecranizabila. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană