În cercul fiarei
1
Promisiuni de sânge

de
Cezarina Anghilac

.

Editura Crux Publishing
Anul apariției: 2022
Număr de pagini: 340

.

Citind romanul Promisiuni de sânge, volumul de deschidere al seriei dark fantasy În cercul fiarei, nu poți să nu te entuziasmezi, ca iubitor al literaturii autohtone, că avem și noi – de acum – o Robin Hobb a noastră, o scriitoare din România al cărei stil amintește de cel al îndrăgitei autoare americane de bestsellere, prin meticulozitatea cu care-și modelează universul imaginar și psihologia personajelor, plăsmuite în epică simbioză.

Cezarina Anghilac are talentul de a te adânci pe nesimțite în poveste, călăuzindu-te ca printr-o mlaștină magică exotică, doar pentru a descoperi că odată ce te-ai scufundat de tot în mijlocul ei, poți respira sub suprafața-i amăgitoare, fiindcă ai ajuns să înțelegi toate subtilitățile unei noi lumi.

În atmosferă gotică turbulentă, de fantastic medieval sumbru, figurile unor eroi neobișnuiți, foarte diverși între ei, luminează sau colorează scena împădurită pe care se desfășoară intrigi și confruntări încrâncenate.

Pentru a-și confirma statutul de demn urmaș al înscăunatului – conducătorul recent decedat din Grumz -, întâiul născut Urza trebuie să vâneze cea mai temută fiară din codrii Noctiei, kirbul, animal legendar, reprezentat simbolic chiar pe propria flamură.

Kirbii sunt uriașe feline argintii ucigașe, cu ochii ca mierea, fălci puternice și gheare atât de ascuțite, încât sfâșie orice veșminte protective ale vânătorilor, ca și cum nu ar exista.

Puțini supraviețuiesc întâlnirilor cu teribila creatură.

Urza este însă viclean și o folosește pe tânăra sa soră, Slievi, drept momeală vie.
Lăudându-i talentele de a pune capcane, o convinge să iasă în calea bestiei, pentru a-i distrage atenția și a putea el să o săgeteze.

Aventura celor doi frați este cu atât mai riscantă, cu cât kirbul pe care l-au atras avea pui, fiind astfel mai primejdios decât oricând.
Dar planul lui Urza iese cum era prevăzut, astfel încât moștenitorul-candidat se întoarce după palisadele Grumzului, cu capul retezat al sălbăticiunii și cei doi pui ai ei capturați.

Desigur, el își însușește toate meritele, precum și funcția de înscăunat, iar lui Slievi îi rămâne doar onoarea de a îngriji puii de kirb.

Aceștia nu pot fi hrăniți cu laptele altor animale și pare că vor muri, dar contactul lor cu fata va provoca transformarea ei în mama lor adoptivă, o preschimbare organică, fizică, însoțită de modificări petrecute în trupul tinerei.
Slievi va putea să le dea lapte de la propriul piept, în timp ce pielea ei își schimbă nuanța, încet-încet, în argintiul felinei ucigașe, părul castaniu îi devine albăstrui, îi apar gheare retractile, dinți ascuțiți, i se amplifică simțurile, iar când micuții kirbi sunt amenințați, se metamorfozează cu totul într-o fiară care sfâșie pe oricine.

Jocurile de putere ale comunităților locale, întărite de convingeri religioase și credințe în profeții, îi determină pe agresivii munteni sarzi să încerce să-i ia puii, moment în care toată ferocitatea sa kirbică se dezlănțuie – trimișii acestora fiind măcelăriți de sora posedată a înscăunatului.

Pentru a nu atrage răzbunarea sarzilor asupra Grumzului, Slievi ajunge de bună voie proscrisă, ascunzându-se în pădure, unde e hăituită de sarzi, până își găsește refugiu într-o colectivitate de venetici, aflată sub conducerea urchemistului Melano, un inventator de pulberi periculoase, comercializate drept medicamente, droguri, îngrășăminte sau arme.

Novare Faruz este oblicitor, membru al unui ordin justițiar, și are altoit de craniu un parazit telepat ce se hrănește cu sângele lui, pentru a-l ajuta în îndatoririle sale.
Vine din lumea de dincolo de păduri, unde un morb letal a infestat populația de pe largi teritorii, provocând o epidemie devastatoare.

Cunoștințele și judecățile lui de valoare sunt augmentate de cele ale simbiontului numit Nod, dar trecutul său tulbure pare să-i afecteze încrederea în propria motivație.
Misiunea sa este neclară la început, dezvăluind pe parcurs legături cu oamenii urchemistului și dezvoltând altele, chiar cu Slievi și kirbii ei, într-o treptată, aproape imperceptibilă, înlănțuire a destinelor.

Căci tensiuni puternice se acumulează în jurul celor doi rătăcitori paria, și declanșarea inevitabilului val de violență stârnit de ele… ar fi preferabil să-i găsească în postura de aliați.

Dincolo de istorisirea fantasy complexă, impresionează construcția psihologică a protagoniștilor acesteia.
Personalitățile lor sunt puternic influențate de mediu, de ființele la care țin și de cutumele sociale, dar au forța de a găsi propriile căi în a se autodefini, dezvoltându-și fiecare originalități și extravaganțe.

Slievi este o She-Hulk în care instinctul matern de apărare a puilor stârnește crize de nebunie ucigașă, dar altfel evoluează normal, de la fata naivă la o femeie matură ce încearcă să își regăsească liniștea, mult mai prudentă și calculată.

Novare rămâne mereu conștient de modul în care parazitul îl ghidează și îl consumă, însă alege să își închine viața principiilor lui misterioase, într-un soi de sacrificiu existențial pe care cititorul începe să-l descifreze pe parcursul drumului său.

Urechimistul Melano este echivalentul unui savant modern lipsit de etică, ce riscă soarta omenirii în numele științei, depășind limite ale cunoașterii, fără să se asigure că nu face rău.

Lamitt, bărbatul prizonier pentru vecie în trup de copil, ar fi aproape înduioșător în dorința sa fierbinte de a crește și a căpăta în sfârșit aspect de adult, testând pentru asta tot soiul de pulberi pe propria piele, dacă nu ar fi cam sinistru în obsesia lui pentru Slievi și în viclenia manifestată, care o întrece chiar și pe cea a lui Urza.

Înscăunatul Urza este poate personajul cu cea mai dramatică evoluție, însă transformările lui, deși mai puțin vizibile ca ale surorii sale, au loc sub controlul unor forțe externe insidioase.

Scriitura propriu-zisă a cărții nu e deloc surprinzătoare, știind că citești un roman lansat la Editura Crux, care ne-a obișnuit doar cu exprimări superlative estetic, indiferent dacă subiectele operelor literare publicate aparțin romanului post-modern, poeziei, SF-ului sau genului fantasy.

Cezarina Anghilac a studiat sociologia şi antropologia în cadrul Universităţii din Bucureşti.
Este autoarea volumului de povestiri Cine doarme și visează (Tritonic, 2017), distins cu premiul AntareSFest pentru Cel mai bun debut SFFH al anului 2017 în volum propriu și a altor povestiri publicate în reviste sau antologii SF&F.

Romanul În cercul fiarei 1: Promisiuni de sânge e doar primul răget bestial dintr-o succesiune continuatoare pe care ți-o dorești, în proaspătă calitate de fan fidelizat, cât mai rapidă!

Crux Publishing