Taras Bulba
de
N.V. Gogol
.
Editura Polirom
Anul publicării în limba română: 2019
Titlul original: Taras Bulba (1834)
Traducere: Alexandru Cosmescu
Număr de pagini: 192
Categoria: Literatura universală
volum achiziționabil pe
Libris.ro
.
Inspirat de modelul operelor istorice ale lui Walter Scott, dar oferind o adaptare originală, romanul Taras Bulba a fost publicat pentru prima dată în 1835, în colecția Mirgorod.
Acțiunea cărții se desfășoară în Ucraina cazacă, într-o epocă nedeterminată, între secolele al XV-lea, al XVI-lea sau al XVII-lea, avându-i ca protagoniști pe bătrânul războinic Taras și pe cei doi fii ai săi, Ostap și Andrii, care, trimiși de tatăl lor să studieze la Kiev, își vor completa adevărata învățătură la întoarcerea în comunitatea liberă a cazacilor zaporojeni.
O societate aparent dezorganizată construită pe ordine și respect, în care dogme dure sunt impuse atât de strict încât orice elemente care se abat de la schemele prestabilite sunt pedepsite în cel mai feroce și sever mod.
Stăpânind totul, agresivitatea militaristă inundă cu culorile sale intense ambientul lumii cazace. Nu există loc pentru sentimente, nu există loc pentru nimic altceva decât glorie și victorie. În această scenă, femeile nu sunt decât unelte destinate să servească pe fundal, cu sarcinile filiației, ale casei și ale familiei, pe care trebuie să le îndeplinească.

Ritmul este alert, descrierile nu cruță nimic, compoziția, deși scurtă, ajunge direct în viscere, se înfige acolo și rămâne. Gogol creează o poveste în care transpare confuz conflictul dintre afirmarea sinelui și o societate care nu acceptă decât omogenizarea. Tandrețea este disprețuită, dragostea este un sentiment ce nu are șanse de înflorire, care trebuie sufocat și potolit în orice mod posibil. Psihologia personajelor este puternică și simplă, fiecare dintre ele reprezintă generic o tipologie.
Scrierea lui Gogol este brutală, aproape animalică. Puținele momente de lirism par a fi oaze în mijlocul delirului care copleșește protagoniștii acestui roman scurt. Un stil feroce, la fel ca bătăliile prezentate în el, o orgie de sânge, bărbați mutilați, ciocniri de săbii, într-un delir belicos care încet, dar sigur, anihilează orice urmă de pace.
Protagoniștii din Taras Bulba nu sunt oameni, ci cazaci. Ei rămân într-o fericire desăvârșită, continuă, nesfârșită, în patria lor cazacă. Unde se află acest loc este ușor de dedus: în stepa rusă; dacă suntem în secolul al XV-lea, al XVI-lea sau chiar al XVII-lea, nu contează pentru Gogol. Eroii lui sunt războinici hipnotizați de o idee supremă care nu lasă loc pentru niciun sentiment, nicio dulcegărie.
Petreceri și distracție, numai pentru bărbați. Femeile sunt doar instrumente pentru a produce urmași. Gloria lor cea mai dorită este să lupte și să moară luptând.
În acest climat de militarism sălbatic și entuziasm patriotic dezumanizato-degenerat, totuși, ordinea și regulile sunt respectate cu sfințenie, iar crimelor li se aplică pedepse severe.
În societatea antinomiei absolute, doi tineri, Ostap și Andrii, sunt obligați de spiritul neobosit al tatălui lor, Taras Bulba, să se asimileze în lumea cazacă, încercând să-și crească gloria și să își apere onoarea.
Însă chiar și când războiul este primul obiectiv urmărit, nici cea mai strictă disciplină nu poate potoli sentimentele, cu atât mai puțin dragostea.
Unul dintre protagoniști devine o surprinzătoare victimă a refuzului brutalității direcționate de alții și pentru el nu mai există salvare, este pedepsit neiertător de o etică de grup ce uită de legăturile de sânge.

Ritmul alert se dizolvă abia la final, cu conștientizarea tragică – și chiar tristă – nu doar a vieților frânte, ci și a unei epoci pe cale de a se încheia.
Gogol nu condamnă, nu se implică în poveste, ci doar modelează curgerea narativă, uneori epic-odiseic, alteori complet caracteristic secolului al XIX-lea.
Inflexibilitatea și răzbunarea se amestecă în mod inexorabil, dar trebuie menționată și influența religioasă asupra contextului istoric. Ucraina era o regiune în care ortodoxia estică și catolicismul occidental se confruntau, iar această diviziune religioasă a fost și ea prezentă în conflictele și tensiunile din acea perioadă. Personajele și evenimentele din Taras Bulba reflectă această luptă religioasă, cu cazacii ortodocși care se opun catolicilor polonezi și cu toți creștinii urându-i pe musulmani (turci sau tătari) și evrei.
Nikolai Vasilievici Gogol a fost un scriitor ruso-ucrainean, cunoscut pentru lucrările sale de satiră realistă. Este considerat unul dintre cei mai mari scriitori ruși din toate timpurile.
Gogol s-a născut în 1809 într-un sat ucrainean din apropierea orașului Poltava. A studiat la școala de artă din Nizhyn, unde a început să scrie poezii și povestiri. În 1828, s-a mutat la Sankt Petersburg, unde a publicat primul său volum de povestiri.
Gogol a devenit cunoscut pentru stilul său unic, care îmbină realismul cu elemente de satiră și fantezie. Lucrările sale au fost adesea criticate pentru satira lor puternică, dar au avut un impact semnificativ asupra literaturii ruse.


Sici-urile, comunitățile căzăcești, au fost desființate de Ecaterina cea Mare în 1775, deci asta sigur se întâmpla înainte. O parte dintre comunități s-au refugiat în Imperiul Otoman, adică în Delta noastră cea de toate zilele și Dobrogea…
Mi-a plăcut Taras Bulba. L-am citit în tinerețe, era o ediție de prin 1960și. Am văzut și filmul, mai acum vreo 10-15 ani.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu, din pacate, nu am prins pe niciunde ecranizarea americana clasica, cu Tony Curtis si Yul Brynner. Asta din 2009, de unde sunt pozele, e spectaculoasa ca imagine generala/razboinica, dar de neprivit altfel, emana imbecilitate in dialoguri si actiune. 😀 Bine, si cartea pe alocuri, dar macar ea face asta documentativ, filmul nou o face propagandistic.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu pe Yul Brynner l-am prins…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Poate il baga pe vreo platforma sau il selecteaza TVR pentru Cinemateca. Il gasesc eu pe undeva. 🙂 Din vremea cand cinematografia chiar era arta. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc pentru recomandare!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu placere! 🙂
ApreciazăApreciază
Pe asta n-am citit-o, dar, citind ce ai scris despre ea , cred ca ar fi pe gustul meu.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
E un pic propagandistica, filmul din 2009 si mai si, ca au devenit obiectivele mai clare, modul in care sunt tratate femeile si evreii poate irita rau o minte din epoca noastra, dar e o fereastra interesanta deschisa spre trecut. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană