În orașul
de
aur și argint

 

de
Kenizé Mourad

 

 

Editura Nemira
Colecția Babel
Anul publicării în limba română: 2014
Titlul original: Dans la ville d’or et d’argent (2010)
Traducere din limba franceză: Mihaela Stan
Număr de pagini: 376
ediție cartonată
titlu achiziționabil pe 
Cartepedia.ro

 

În 1856, Compania Britanică a Indiilor Orientale domnește peste Indii.

În mai puțin de un secol, această agenție a negustorilor englezi – ce obținuse dreptul de a face comerț începând cu mici agenții de coastă – a intervenit decisiv în conflictele dintre suveranii indieni care-și dobândeau independența pe fondul declinului puterii deținute de Imperiul Mogul.
Ea și-a oferit serviciile și trupele înarmate în schimbul unor plăți enorme și al drepturilor comerciale nelimitate.
Curând a ajuns să controleze, direct sau indirect, toate statele din Indii.

Între 1756 și 1856, în numele Coroanei Britanice, compania anexează o sută dintre ele, adică două treimi din suprafața țării și trei sferturi din populație.
Restul statelor, pe care compania consideră că e mai eficient să nu le anexeze, ci să le lase în grija unor suverani pe care necesitatea îi face docili, se află, în realitate, tot sub dominația ei.

Într-o astfel de situație este, în 1856, și Awadh, cel mai bogat regat din nordul Indiilor.

Capitalei sale, Lucknow, i se se spune «orașul de aur și argint», fiind celebră pentru splendoarea ei rafinată, bogăție, cultură și pentru modul armonios de conviețuire între locuitorii săi de diverse confesiuni, în majoritatea lor hinduși și musulmani.

Monarh în Awadh e Wajid Ali Shah, dar de ani întregi, adevăratul cârmuitor al regatului nu mai este regele său de drept, ci Rezidentul, reprezentantul britanic al Companiei Indiilor Orientale.

Chiar dacă simte dezonoarea poziției în care a ajuns și se revoltă la nivel principial, rajahul preferă să își înece dezamăgirea în petreceri somptuoase, cu muzică, dansuri sau spectacole de teatru și poezie.

La o astfel de reprezentație îi este înfățișată o frumoasă fată, Muhammadi, pe care o va lua de soție (una dintre soții, regele având haremul foarte generos populat).
Pe baza vreunui criteriu tradițional rămas neclar, noii neveste i se schimbă numele în Hazrat Mahal, imediat ce va fi binecuvântată cu un fiu.

Deși Wajid Ali Shah arată pentru englezi «îngrozitor de docil», Compania a decis să anexeze statul Awadh din motive economice și reprezentanții ei sunt în căutarea unui pretext, ca să nu lase impresia că ar fi încălcat tratatele semnate oficial.

Regele indian încearcă să obțină o audiență la Regina Angliei, dar se pierde pe undeva pe drumul spre îndepărtata Londră, astfel încât va rămâne să facă față evenimentelor ce se precipită, cea mai decisă dintre soțiile lui.

Aceasta se dovedește a fi Hazrat Mahal, care îl impune drept succesor al Tronului pe fiul său și acționează, ca regentă, în calitate de comandant suprem al tuturor forțelor armate regale.
Cu sprijinul acestora, dar mai ales al poporului, al oamenilor simpli, se va împotrivi cu neașteptată cerbicie preluării regiunii de către englezi și va alimenta o revoltă ce va zgudui întreaga Indie.

Pe cât de exotice și pline de savoare senzuală – gen O mie și una de nopți – sunt imaginile din prima parte a cărții, cea unde încă e pace, pe atât de crude și cumplite sunt scenele de război din cea de-a doua.
Atrocitățile se agravează progresiv, și de o parte, și de alta, înfruntarea devine tot mai nemiloasă, nu numai pentru purtătorii de arme, ci și pentru femeile și copiii din ambele tabere.

Kenizé Mourad restaurează o pagină puțin cunoscută din istoria indiană, o revoltă sângeroasă care precede cu aproape o sută de ani mișcarea independentistă victorioasă în 1947, sub conducerea pacifistului Gandhi.

În orașul de aur și argint este o epopee palpitantă, cu o eroină ce luptă pentru libertate din datorie, din convingere, dar și din dragoste.
O protagonistă cu atât mai surprinzătoare, cu cât a fost o personalitate istorică reală, care s-a remarcat într-un context temporal, social și geo-politic în care o femeie avea prea puține ocazii să o facă într-un asemenea mod.

Kenizé Mourad este nepoata sultanului Murad al V-lea, fiica unei prințese otomane și a unui rajah indian refugiat la Paris.
S-a născut în 1940, a studiat psihologia și sociologia la Sorbona, a lucrat ca jurnalist și însoțitoare de bord, a călătorit mult în Orient, a fost corespondent de război și a cunoscut succesul scriitoricesc prin romanul În numele prințesei moarte, în care abordează chiar trecutul propriei familii.

 

 

cartea
poate fi
comandată pe
site-ul librăriei online
Cartepedia