Bandita

de
Franny Billingsley

.

Editura Bookzone
Anul publicării în limba română: 2024
Titlul original: The Robber Girl (2021)
Traducere: Diana Morărașu
Număr de pagini: 416

.

Romanul Bandita îmbină elemente de western, realism magic și psihologie infantilă într-o poveste despre descoperirea sinelui și a trecutului, despre loialitate și adaptabilitate, în care aventura epico-fantastică este relatată printr-o scriitură lirică, plină de simboluri, așa cum este percepută de mintea unei copile.

Bandita își amintește doar viața pe care a trăit-o cu proscrisul Domnu’ Jack, care a salvat-o când a fost abandonată la vârsta de patru ani. Sau cel puțin așa spune el.

Acum are unsprezece ani, este o fată „sălbatică”, îmbrăcată în pantaloni, cu o voce aspră care nu funcționează corect și un dialog constant cu Pumnalul ei iubit, ce i se derulează în minte.

După un jaf eșuat, Domnu’ Jack ajunge în închisoare, iar fetița infractoare complice este dusă să locuiască tocmai cu Judecătorul care a prins-o.

Bandita nu are nume și poate vorbi doar atunci când cineva i se adresează prima dată.
Fiind luată de Domnu’ Jack când era foarte mică, ea nu-și poate aminti o altă viață și rămâne loială lui, chiar și după ce acesta este capturat și trimis la închisoare.

Dusă de Judecător acasă la el, Bandita are doar Pumnalul pentru a-i ține companie, în timp ce încearcă să se descurce într-o lume foarte diferită de cea pe care o împărțea cu proscrișii, trăind într-o peșteră dintre dealuri.

Ea este o ființă sălbatică, nu știe să citească, nu are maniere la masă și vorbește cu Pumnalul ei.

În locuința Judecătorului descoperă o căsuță miniaturizată și două păpuși vorbitoare (pe care nu le aude decât ea) ce îi dau sarcini de îndeplinit.

Gazdele sale, Judecătorul și soția lui, doamna del Salto, o încurajează să își pună un nume.
Alege numele Graur/Starling, sugerat de păpuși, și treptat se adaptează în casă, merge la școală, învață să citească, dar nu îl uită niciodată pe Domnu’ Jack.

În acest roman liric și foarte original, cititorul este invitat să urmeze căutarea Banditei/Grauriței pentru a descoperi misterul originilor sale.

Orașul Trandafirilor Albaștri la început pare a fi situat undeva în Vestul Sălbatic istoric, dar curând apar elemente magice și cititorul este aruncat într-un scenariu epic fantasy (sau oricum cu o intensă componentă de realism magic), pe măsură ce Bandita începe să exploreze, în stilul său confuz, încărcat de personificări, animism și culori definitorii, lumea înconjurătoare.

Conversațiile fetei cu Pumnalul îi aduc adesea o ușoară alinare, pe măsură ce traumele din trecut ies la iveală, odată cu recăpătarea treptată a memoriei ei.

Una dintre temele centrale ale romanului este căutarea identității. Bandita, care la început nu are un nume și își amintește doar viața petrecută alături de tălharul numit Domnu’ Jack, trece printr-un proces de auto-descoperire profundă.
Întrebarea fundamentală a poveștii e: cine este ea cu adevărat?
Aceasta temă este dezvoltată prin intermediul interacțiunilor cu celelalte personaje, dar și prin simboluri recurente precum pumnalul, casa de păpuși și pasărea cântătoare. Fiecare dintre aceste elemente contribuie la dezvăluirea treptată a trecutului și personalității copilei.

Protagonista evoluează de la o fată sălbatică, neîmblânzită, la o adolescentă care începe să se adapteze unei vieți de familie cu judecătorul și soția sa. Această tranziție nu este ușoară și este marcată de conflicte interioare puternice. Loialitatea față de Domnu’ Jack și dorința de a-l elibera din închisoare sunt în contrast cu noua sa viață, care îi oferă afecțiune, respect și stabilitate.

Soții Del Salto nu seamănă deloc cu răufăcătorii care au crescut-o pe micuța Bandită și care au învățat-o să lupte, să bandajeze răni și să întindă capcane. Ei stau într-o casă cu ferestre, tacâmuri și jucării și folosesc cuvinte periculoase precum „acasă” și „familie.” Bandita știe că locul ei nu este alături de soții Salto – dar de ce îi este atât de greu să îi părăsească, când toate ușile sunt deschise?

Domnu’ Jack, deși absent fizic pentru o mare parte a romanului, rămâne o prezență puternică în viața fetei. El reprezintă trecutul ei tumultuos și promisiunea unei libertăți iluzorii.
În contrast, Judecătorul și soția sa reprezintă stabilitatea și ordinea, oferind un spațiu sigur pentru traiul fostei proscrise.

Cititorul este ținut în suspans, întrebându-se dacă ea va continua să fie Bandita, încercând cu loialitate fanatică să îl elibereze pe Domnu’ Jack, sau dacă va fi îmblânzită și va accepta viața alături de Judecător și doamna del Salto, adaptându-se manifestărilor de afecțiune, de respect, confortului și ordinii domestice pe care le-a găsit în locuința lor.

Romanul Bandita strălucește prin complexitatea inteligentă a intrigii, limbajului și temelor sale, toate fiind intim legate, refractate și intensificate de imaginile create de autoare.
Vocea narativă a Banditei/Graurului este directă, constatatoare, dar plină de uimire copilărească; adâncimea confuziei și durerii ei (așa cum realizăm în cele din urmă) este dezvăluită cu blândețe și compasiune, permițând unei voci ascunse chiar și de ea însăși să-și exprime percepțiile și sentimentele, cu o forță poetică surprinzătoare.

O poveste înduioșătoare despre memorie, identitate, traumă și puterea cuvintelor de a ne reclădi viețile.

Franny Billingsley este autoarea a cinci cărți de ficțiune pentru copii, nominalizate la numeroase premii literare, inclusiv prestigiosul National Book Award (pentru romanul Chime, publicat în 2011). Printre poveștile care i-au marcat copilăria s-au numărat Cronicile din Narnia, O buclă în timp și Harriet spionează. După absolvirea Facultății de Drept de la Universitatea din Boston, ea s-a concentrat pe scrierea romanelor pentru copii. În prezent, locuiește în Chicago cu familia ei, organizează evenimente literare pentru copii și creează lumi fantastice prin scrierile ei.

Romanul
poate fi achiziționat în librării sau pe
site-ul editurii
Bookzone