Conchistadorul

                           de Federico Andahazi

 

Editura RAO
Colecția: RAO Contemporan
Categoria: Literatură contemporană
Data publicării: 2007
Titlul original: El Conquistador (2006)
Traducere: Ileana Scipione
Număr de pagini: 256
Achiziționabil pe Libris.ro

 

Scriitorul argentinian cu părinți emigrați din diferite colțuri nehispanice ale Europei, Federico Andahazi, a câștigat în 2006, cu romanul Conchistadorul, Premiul Planeta de Novela, pentru cel mai bun roman de limbă spaniolă. O distincție literară foarte dorită, care înseamnă nu numai prestigiu și garantarea calității unei cărți, ci inclusiv o recompensă de peste 600 000 de euro, a doua ca valoare financiară din lume, după Premiul Nobel, și cea mai mare cu care este răsplătit un singur titlu publicat, având în vedere că Nobelul se acordă pentru întreaga activitate a unui autor.

Sunteți curioși cum arată romanul care încasează un asemenea premiu?
Subțirel, are doar trei capitole lunguiețe, excelent scrise – în stiluri diferite.
Primul e ca filmul Apocalypto, regizat de Mel Gibson, al doilea, ca un jurnal de navigator-explorator ce trece prin aventuri odiseice, iar al treilea, ca un eseu comparativ între două culturi istorice fascinante, cu speculații asupra variantelor posibile de interacțiune dintre ele.

Nu-mi pot închipui genul de cititor căruia să nu-i placă foarte mult măcar una dintre cele trei părți ale cărții, ceea ce o scoate din zona de artă elitistă, premiată de obicei, și o recomandă drept operă literară ce oferă oricui plăcerea lecturii.
Și pe aceea a unei povești palpitante bine spuse, și pe cea profund intelectuală, a extrapolărilor istorice sau științifice.

Întregul exercițiu de imaginație pornește de la ipoteza unei inversări a descoperirilor geografice.

Dacă nu Cristofor Columb ar fi debarcat în Lumea Nouă, luând primul contact cu civilizațiile amerindiene, ci un aztec deosebit de inteligent și inventiv ar fi ajuns mai întâi în Europa?

Cât de barbare i s-ar fi părut obiceiurile sau cultura băștinașilor vremii, cu arderile pe rug ale Inchiziției, adorarea unui zeu bătut în cuie pe cruce, lipsa apeductelor și a îmbăierii periodice, lăcomia pentru aur, pământ ori putere, și spiritul beligerant exacerbat – chiar prin comparație cu cel al neamului său de cuceritori.

Ce concluzie ar fi tras și cu ce avertisment s-ar fi întors dincolo de ocean, la ai săi?

Quetza este numele acestui Columb inversat.
Povestea lui de viață este captivantă și are un moment imens de cumpănă când Tepec, venerabilul bătrân din Sfatul Înțelepților, îl salvează din sacrificiul ritualic al prizonierilor, pe când era doar un copil, proaspăt capturat din sânul tribului lui învins și înglobat în imperiu.

Civilizația Mexica, cunoscută de noi drept Imperiul Aztec al lumii precolumbiene, îi devine băiatului propria comunitate, iar Tepec, obligat să-l crească, ajunge noul lui tată. Unul iubitor, care-i oferă cea mai aleasă educație, pregătindu-l pentru o lume dură, unde fiii lui adevărați nu au reușit să supraviețuiască, pierind în războaie.

Mi-a plăcut mult traiectoria existențială adolescentină a lui Quetza, cu școlarizarea făcută în și la umbra piramidelor aztece. E o poveste despre prietenie, dragoste, dușmănii, camaraderie, pregătire pentru tagma sacerdotală și antrenamente războinice letale, în regim de competiție pe echipe.

În această primă parte, romanul mi-a amintit cel mai mult de filmul Apocalypto. Toți fanii lui care au căutat un scenariu sau o carte asemănătoare vor fi fericiți să-i regăsească atmosfera aici.

În capitolul doi, când protagonistul este trimis în misiunea pe care tot el și-a conturat-o prin descoperirile făcute, Quetza devine expediționar și explorator pasionat, înfruntând cu curaj toate pericolele întâlnite, pentru a-și confirma teoriile și a descoperi Lumea Nouă. Care e de fapt vechea Europă.

Această secțiune a romanului este narată la persoana întâi, sub formă de jurnal epistolar, pigmentat cu adresări intime, ilustrând modul de gândire aztec, uneori atât de diferit de al nostru.

Se revine la tonul evocativ al persoanei a treia în ultima parte a cărții, unde reflecțiile cercetașului amerindian asupra civilizației europene, dar și soarta expediției conduse de el, ridică mult nivelul filosofic al narațiunii, aici concentrându-se mai tot conținutul ideatic care a determinat premierea romanului.

Conchistadorul este cronica unor evenimente ce ar fi putut fi, scrisă în triplă cheie: aventuroasă, introspectivă și eseistică, sub forma unei ficțiuni istorice originale, în care toate barierele dintre subgenuri literare se lichefiază.

 

 

Puteți comanda romanul Conchistadorul, pe site-ul librăriei online
Libris