Cetatea ereticilor
de
Federico Andahazi
.
Editura RAO
Anul publicării în limba română: 2011
Categoria: Literatură contemporană
Titlul original: La ciudad de los herejes (2005)
Traducere: Adriana Steriopol
Număr de pagini: 288
Categoria: Literatura Universală
volum achiziționabil pe
Libris.ro
.
Cetatea ereticilor este o ficțiune istorică provocatoare despre religiozitatea și sexualitatea Evului Mediu European, compusă de scriitorul argentinian Federico Andahazi sub forma unei aventuri romantice de cuplu și urmărirea documentată a apariției Sfântului Giulgiu din Torino.
Troyes, 1347.
În Franţa medievală, ducele Geoffroy de Charny, în căutarea gloriei și puterii, este devorat de o idee mercantilă: să aducă într-o biserică de pe domeniile sale o relicvă cât mai prețioasă a creștinătății, pentru a atrage cu ea numeroșii pelerini catolici și banii pe care aceștia îi cheltuie în pelerinajele lor.
Fiica sa Christine are un raport mistic aproape senzual cu Hristos, astfel că atunci când îl întâlnește pe tânărul Aurelio, care i se pare ei că seamănă perfect cu Mântuitorul, se îndrăgostește de acesta cu o pasiune mistuitoare, ce devine foarte repede și carnală.
Cum iubitul său este destinat să devină călugăr, Christine decide să își închine și ea viața Domnului, într-o mănăstire de maici.
Dar locașurile monahale în care cei doi îndrăgostiți ajung închiși (atât de aproape și totuși atât de departe) nu sunt nicidecum locuri de pace sau reculegere spirituală, dimpotrivă.
Cele mai mari blasfemii și cele mai crunte perversiuni și-au găsit teren de desfășurare în mănăstiri, unde sexualitatea reprimată deviază în manifestări pe care călugării și călugărițele ajung să le motiveze teologic.
În referiri absurde la scrierile sfinților, lui Aurelio i se explică dogmatic de ce nu ar fi păcate pederastia sau pedofilia, iar stareța susține în fața Christinei necesitatea unor adevărate orgii de autosatisfacere în cadrul ceremoniilor religioase.
Comparativ cu manifestările scelerate ale celorlalți purtători de straie monahale, cei doi iubiți ajung la concluzia că dragostea lor este de o puritate superioară și, în orice caz, mult mai pe placul lui Dumnezeu.
Prin corespondență și apoi întâlniri tot mai dese și mai sfidătoare față de regulile mănăstirești, Christine și Aurelio încep să viseze la propria lor cetate, unde societatea să se organizeze având la bază valori ca libertatea, dragostea și sexul consimțit, neinhibat religios.
În timp ce ducele își urmărește himera, ajungând să falsifice relicva mult dorită și să obțină acceptarea veridicității sale chiar de la Papa din Avignon, fiica lui și iubitul acesteia fug împreună spre libertate, propovăduind scandaloasa lor teologie a amorului.
Opunându-se planurilor tatălui ei şi dând în vileag viaţa licenţioasă din mănăstiri, Christine declanșează o adevărată revoltă religioasă, sprijinită de Aurelio.
Cetatea ideală a celor doi visători nu poate fi însă decât efemeră, atâta vreme cât instituțiile religioase și militare se unesc împotriva noilor idei libertine.
Natura umană își arată chipul său cel mai hâd, atunci când oamenii care au puterea simt că sunt în pericol să o piardă.
Romanul Cetatea ereticilor își surprinde cititorii prin tematică, prin abordarea acesteia și prin mixajul reușit de informații istorice cu ficțiune dramatică.
.
titlu
disponibil
pe site-ul librăriei online
Libris
.
Cu siguranță, o lectură captivantă.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, o ficitiune istorica remarcabila. 🙂
ApreciazăApreciază
Dar ce subtirica e! Desi fictiune istorica, nu e tocmai genul meu de carte, dar Christine si Aurelio par chiar misto. Oare RAO mai scot si ei ceva noutati au ba? Fictiune istorica, fantasy. Din astea.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, e o editie de buzunar. 😛 Autorul asta argentinian abordeaza fictiunea istorica deosebit de original. A cotrobait prin scrisorile personale ale calugarilor si calugaritelor din epoca, pentru documentare. 😀 … Acum vad ca la RAO sunt hotarati sa termine seria Roata Timpului si sa o si reediteze in acelasi timp, apar in paralel volume noi si reeditate, intr-un ritm bun. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asta e bine. 🙂 Sa le uram spor, atunci!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, si sa inceapa si alte serii epic fatasy la fel de bune! 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu pari un cititor prea romantic, dar, în parțială concordanță cu subiectul, ți-aș recomanda și Scrisorile portugheze de Mariana Alcoforado. La noi, la anticariate. Dacă citești în engleză, e pe net, pe undeva.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc, Marina! 🙂 Apreciez si povestile romantice scrise bine! 🙂
ApreciazăApreciază
Astea sunt chiar scrisorile calugaritei portugheze, indragostita de un ofiter de-al lui Napoleon…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
O, ce interesant! 🙂 Atunci are si mult realism al vremii, nu numai romantism epistolar. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană