Nemuritoarea Starling

Emblema Eternităţii

volumul 1

                     de  Angela Corbett

 

Editura LEDA
Colecţia LEDA EDGE
Anul apariţiei: 2017
Categoria: Beletristică
Număr de pagini: 352
Titlul original: Eternal Starling
Traducător: Andra Elena Agafiţei
Achiziționabilă pe Libris.ro

 

  Angela Corbett este o tânăra scriitoare trăitoare în Utah, cu studii în sociologie şi comunicaţii, ce a publicat deja cărţi sub două nume (şi cu pseudonimul Destiny Ford), dar fără să strângă încă de-o jumate’ de duzină, chiar numărându-le şi pe cele aflate în faza de proiectare. Iubitoare de maşini clasice, excursii şi vegetariană convinsă traumatic, are aceleaşi gusturi cu eroina ei, Evie, din Nemuritoarea Starling,  volumul său cu cel mai mare succes de până acum.

  Un roman fantasy ce debutează ca o simpatică poveste de îndrăgosteala cu dialoguri spumoase tachinatoare şi care păstrează până spre jumătatea sa aparenţa unui triunghi de amorezi misterioşi şi plini de farmec, dar fără prea clare indicii de farmece. De abia din a doua parte a cărţii, cu intensificare la finalizare, se revarsă şi condimentele fantastice care dau picanterii şi savori în plus meniului sentimentalo-pasional.

 Evangeline Starling tocmai a terminat liceul şi s-a mutat pentru primu-i an universitar în Gunnison, Colorado, unde şi-a găsit o locuinţa împărţită cu prietena sa, Jasmine. Fire voluntară, aproape băieţoasă, adoră maşinile clasice (are un Mustang din ‘66), ATV-urile, drumeţiile de orice soi şi fiorii aventurilor excursionistice.

 Exact de aşa ceva are parte când, în ultima sa expediţie înainte de începerea facultăţii, prin împăduritul şi prăpăstiosul Canion Negru, vegetaţia începe să i se agite în faţă ca şi cum vreo mare dihanie se pregăteşte să o atace. Din fericire, apare doar un mascul din propria specie şi încă unul foarte atrăgător. Având în vedere că mare parte din ideea plimbării-n natură era şi de a uita o fostă relaţie, Evie e cucerită pe deplin de fiul tufărișului, Alex, chiar dacă încearcă să îşi mascheze crush-ul prin replici sarcastice, menite să taie din infatuarea didactică a salvatorului ei, care ţinea neapărat să scoată în evidență că se rătăcise.

Foarte amuzantă interacţiunea dintre ea şi acest Alex Night, ce o ajută să-şi găsească maşina şi să se reîntoarcă în oraş, reuşind printre ciondăneli vesele să strecoare şi invitaţia la o întâlnire de weekend.

 Relaţia lor avansează spectaculos. La sfârşit de săptămână, Alex îi trimite o trăsură cu cai şi-un vizitiu fistichiu să o aducă la impresionanta lui reşedinţă. Un adevărat palat din cărămidă roşie, cu aspect european şi arhitectură splendidă, transmiţând senzaţia de basm scurs în realitate. La fel de somptuos se prezintă şi interiorul vilei lui Alex, decorată elegant şi de bun gust, cu picturi celebre originale, unele părând aproape personalizat selectate, după preferinţele lui Evie.

Cina la lumina lumânărilor păstrează nivelul clasic al acestei prime întâlniri atât de speciale, încununate cu un dans romantic pe melodia favorită a invitatei, în sala de bal a clădirii istorice. Printre picăturile de încântare, fata află povestea tristă a bogăţiei lui Alex. Părinţii lui au murit, ieşind prea repede din viaţa sa – el investindu-şi moştenirea şi sporindu-şi averea, până la cei 21 de ani pe care-i numără acum.

  Evie manifestă reacţii ciudate în prezenţa noului său iubit. Dincolo de încălzirile corporale normale, semnul ei din naştere, un crin de pe spate, i se activează şi înfierbântă ca un semnal codat transmis de subconştient şi flashback-uri intense, cu secvenţe din epoci de mult apuse, îi străfulgeră foarte realist şi viu prin memorie.

 Misterele se înmulţesc şi se amplifică, atunci când, la o masă în patru cu prietena sa Jas şi iubitul acesteia, Alex face remarci aproape paranormale, părând să ştie totul despre ea; dar mai ales odată cu apariţia unor urmăritori fantomatici ai fetei, ce încep să îl îngrijoreze tot mai tare pe băiat.

 În loc ca relaţia dintre cei doi să continue la fel de fericit precum debutase, e întreruptă brusc cu nişte explicaţii confuze ale lui Alex, despre cum aşa va fi protejată mai bine de urmăritori şi cu promisiuni neclare despre o posibilă rezolvare a reţinerii pe care o are el de câte ori apropiera fizică devine prea fierbinte, în cuplu.

 Acceptarea acestei despărţiri stranii se face aproape pe pilot automat de către Evie. Încearcă să nu se gândească prea mult la tot şuvoiul de sentimente şi întâmplări ciudate ce s-au precipitat în existența ei într-un timp atât de scurt. În starea sa de descumpănire, apare ca o explozie revigorantă, Emil.

Un alt băiat superb pe care i se pare că îl ştie dintotdeauna, ce îi produce specifica încălzire a crinului (reamintesc, semn din naştere – nu metaforă pentru alte zone intime) şi flashback-uri cu secvenţe ca de film, având aparenţă de amintiri. În plus, de cum se întâlnesc, el o sărută şi Evie nu reuşeşte să îşi deblocheze raţiunea pentru a-i rezista şi a face măcar cunoştinţă mai întâi.
Se străduiește să nu vorbească despre acest şoc electric al primului lor contact şi să dezvolte o relaţie logic progresivă cu Emil Stone. Una care ar trebui să disipeze dezamăgirea rămasă din cea cu Alex.

Dar chiar acum acesta reapare, furibund, încercând să o convingă că Emil este periculos. Evie, văzând în asta doar gelozie pură şi înfuriată la rândul ei pentru despărţirea inexplicabilă şi reîntoarcerea plină de tupeu, tocmai de-a naibii, devine mai decisă să aprofundeze noua conexiune sentimentală.

 Se creează o concurenţă între cei doi băieţi. Alex se întoarce ca prezenţă presantă, iar Emil face toate gesturile corecte pentru a o cuceri tot mai mult. Evie se trezeşte prinsă într-un triunghi amoros, iar când e mai sigură, că, gata, s-a decis pe cine să aleagă, fiecare dintre cei doi îndrăgostiţi plusează cu câte o revelaţie care o aruncă într-o nouă dimensiune a incertitudinii – nu numai sentimentale, dar chiar privitoare la structura lumii în care credea până acum că trăiește.

Din această înfruntare masculină pentru a deveni cel mai folositor şi mai protectiv, iese încet-încet la iveală şi trecutul lor comun, ba, mai mult, trecutul comun cu cel al lui Evie, povestea începând să devină cu adevărat una fantasy.

  Îi era greu fetei să aleagă şi aşa între cei doi. Alex – băiatul bun şi manierat, atent mereu la orice preferinţă a iubitei şi încercând să-i îndeplinească dorinţele, romantic, chiar dacă adesea ironic şi cu înclinaţia de a o tachina, asta dându-i doar un farmec în plus. Emil – tipul sobru cu aspect de băiat rău şi transmiţând o senzaţie de pericol nedefinit, sigur pe el, dar complet implicat, direct şi decis acolo unde Alex era evaziv şi ezitant, afişându-şi apropape provocator sinceritatea sentimentelor.

  Dificultatea de a alege creşte odată cu dovezile de dragoste pe care i le dau ambii, revelaţiile că sunt suflete pereche (fiecare pretinzând acelaşi lucru), semnalele termice echivalente transmise de crinul ce se dovedeşte a nu fi doar un simplu detector intuitiv corporal, ci un indicator precis, oficializat în categorisirile altui sistem de valori, despre existenţa căruia Evie de abia începe să afle. Şi Alex şi Emil o iubesc de mult mai mult timp decât ar fi putut concepe şi primejdiile pe care le înfruntă fiecare pentru a-i fi alături sunt aproape la fel de mari. Aici câștiga totuşi puncte şi spor de periculozitate bad boy Emil, deşi Alex compensează prin consecvența protectivă.

Pentru că, dincolo de ecuaţia lor de dragoste cu trei necunoscute (Evie are multe de descoperit chiar şi despre ea – cea din trecut), fata va avea o nevoie teribilă de protecţie. Căci forţe infame s-au activat spre a-i face rău şi a o folosi în scopuri sinistre.

  Scriitoarea creează o întreagă mitologie cu liste de însuşiri supraomeneşti atribuite unor organizaţii ce se confruntă principial, membrii uneia distrugând sufletele pereche, membrii celeilalte, apărându-le. Alex face parte din Societatea Amaranthine, iar Emil din Rezistenţa Daevos, asociaţii constituite din mai multe genuri de semi-nemuritori cu scopuri opuse.

Nu o să dau mai multe amănunte din tainele care se dezleagă rând pe rând în carte, pentru că tocmai în asta constă farmecul ei principal. Începută ca o obișnuită poveste pasională, chiar dacă întretăiată ciudat şi triangulată, evoluează într-un vârtej de dezvăluiri fantastice şi într-o tornadă de acţiune, de unde protagoniștii trebuie să lupte să se salveze.

O luptă în urma căreia victoria sau înfrângerea ar fi nu numai a lor, ci a dragostei în sine, a ideii de suflet pereche şi de iubire indestructibilă.

Miză care va continua să fie jucată şi în următoarele romane ale seriei, fiindcă Nemuritoarea Starling este numai primul volum din ceea ce se anunţă a fi o trilogie sub încântătorul nume de Emblema Eternităţii.

Dacă v-a plăcut genul acesta de fantasy, veţi savura cu aceeaşi satisfacţie şi alte cărți cu subiect asemănător, cum sunt cele din seria Lux și ecranizatele saga Amurg sau Eu sunt numărul patru

Toate aceste titluri, precum și romanul Nemuritoarea Starling, pot fi achiziționate pe site-ul librariei online Libris.