„Nimic din ce-ţi apare în vise nu-ţi poate face rău.”

Blestemul Câștigătorului

                 de Marie Rutkoski 

 

Editura Corint
Colecția: Leda Edge
Anul apariției: 2016
Titlul original: The Winner’s Curse
Traducere: Oana Chițu
Număr de pagini: 368
Achiziționabil pe edituracorint.ro

   Scriam în articolul dedicat fantasy-ul actual, despre marea deosebire dintre preferințele feminine și masculine în domeniu. Fantasticul romantic fiind apreciat în primul rând de suflarea feminină, pe când cel războinic, epic, cu aventuri medievale și grandioase conflicte armate, având priză mai ales în rândul masculinității.

Blestemul câștigătorului este unul dintre puținele romane fantasy care are toate ingredientele pentru a prinde cu același succes la ambele genuri de cititori, desfășurând atât o minunată poveste de dragoste, cât și o scrâșnită înfruntare a voințelor între invadatori cuceritori și cuceriți invadați, dintr-o zbuciumată perioadă post(inter)belică.

   Ne aflăm într-o lume de dublă inspirație, pe de o parte extrasă din istoria antică greco-romană, când militarismul pedestru și spiritul practic roman au îngenuncheat înfloritoarea cultură milenară elenă, ale cărei principale caracteristici erau comerțul, navigația și artele. Pe de alta, în dezvoltarea efectivă a societății, lumea aceasta inventată aduce mai degrabă a perioada colonialismului european din ținuturi exotice, după moda vestimentației feminine, organizării balurilor, duelurilor de onoare, evoluția instrumentelor muzicale sau echitației și conceptele de utilizare a sclavilor. Sclavagismul roman având accente diferite, ce nu țineau neapărat de rasă sau naționalitate.

Până și titlul cărții provine de la o celebră butadă din timpul luptelor de cucerire romană a Greciei, simplificat, scuturat de orice raportare istorică și adaptat pentru aplicabilitate generală:

“Blestemul Câștigătorului e atunci când obții obiectul dorit, dar numai la un preț uriaș.”

Explică o participantă veterană la licitații de sclavi, uneia mai începătoare.

Adică o victorie à la Pirus, va sări îndată cu referința completă, orice iubitor de istorie, care nu poate uita răspunsul regelui grec al Epirului la felicitările adresate de către supuși după a doua sa victorie împotriva romanilor, obținută însă cu pierderi imense, de neînlocuit:

„Încă o victorie ca asta și suntem terminați.”

Dincolo de consemnarea lui Plutarh, care a păstrat analogia la îndemâna elitelor din toate domeniile, mediul afaceristic american se poate lăuda că folosește denumirea asta chiar cu același înțeles mercantil, încă de prin 1950, când aproximările câștigurilor la Bursă erau chiar mai imprevizibile ca acum.

   Scuze pentru devianta hălăduire istorică, nu mă pot stăpâni când astfel de paralelisme între imaginar și real sunt așa ofertante. De altfel, fantasy-ul este un gen literar care își asumă modul acesta de a se inspira din istorie, asemănarea cu civilizații existente crescând credibilitatea oricărui worldbuilding fantasmagoric. Sper doar că nu am alungat deja toate cititoarele care erau atrase de partea romantică a poveștii.

   Așadar, cine sunt acești Romeo și Julieta din națiuni beligerante, cu o întreagă tragedie mundană interpunându-se  între simțămintele ce iau naștere în sufletele lor?

   Kestrel este fiica de 17 ani a generalului Trajan, unul dintre liderii politici și militari cei mai reprezentativi ai Imperiului Valorian, cuceritorul poporului herrani. Frumoasă și inteligentă, numele ei înseamnă Șoim și este predestinată să devină o mândră valoriană. Chiar dacă nu a moștenit toate calitățile tatălui și nu e prea talentată în lupta fizică cu spada, fata are o mare capacitate tactică și strategică. Pentru a-și face datoria față de Imperiu, trebuie să aleagă, ca orice femeie a națiunii sale, ori căsătoria cu un valorian căruia să-i nască câți mai mulți copii frumoși și puternici, buni să sporească forța vitală imperială, ori să se înroleze în armată și să participe alături de tatăl său la cucerirea unor noi teritorii.

Mama fetei a murit în timpul unei molime, ea a fost crescută de o sclavă herrani, adică o locuitoare băștinașă a pământurilor cotropite unde s-a mutat familia sa. Poate din această cauză, poate din bunătate sufletească înnăscută, viziunea lui Kestrel asupra lumii este una diferită de cea oficială, chiar dacă ea încearcă să-și asculte tatăl și să se încadreze în asprele norme sociale valoriene.

Totuși, în loc de antrenamentul militar, fata preferă să-și petreacă timpul cu prietena ei Jess, ieșind în oraș, la baluri sau să călărească, dar mai presus de toate, cântând la pian, chiar împotriva voinței tatălui dictatorial, care vede în muzică, o decadentă născocire herrani.

   Arin este un sclav care își urăște stăpânii. Un fost nobil al țării invadate, ce ține minte din copilărie locurile și felul în care a trăit, căruia i-a fost răpit tot ce avea, ce și-a pierdut familia, casa și vede acum lăfăindu-se în locurile unde s-a născut asasinii valorieni aroganți, pe cei care i-au schimbat atât de tragic destinul. Chiar dacă încă foarte tânăr, el e deja un suflet rebel și o minte revoluționară, ce urzește planuri de eliberare și de răzbunare prin masacrarea masacratorilor.
Jucând rolul de slujitor relativ supus, se pregătește să răbufnească alături de poporul său, la zece ani distanță de la cucerire.

   Prima întâlnire dintre cei doi are loc la o vânzare de sclavi, unde Kestrel, nici ea nu știe de ce, începe să liciteze sume tot mai mari pentru robul în care vede ceva special, mai mult decât priceperea în ale fierăriei și chiar ale muzicii, anunțate de adjudecător. Cumpărarea lui se va dovedi curând cel mai inspirat gest al fetei, pentru că acest băiat deosebit cu care se poate înțelege și în limba valoriană și în limba herrani, învățată de la doică, îi va deveni un însoțitor, un partener de jocuri, călărie și apreciere a muzicii, un prieten pe care merită să-l apere până și de-ai ei, ba, poate chiar mai mult, … atâta vreme cât i-a cucerit gândurile și visele… Dar, va fi, totodată, și un gest fatidic pentru Kestrel și familia sa, pentru că sclavul aparent leal este un complotist ce pregătește în fierărie arme pentru o revoltă herrani și pentru un măcel generalizat gata să fie declanșat împotriva ocupanților.

Acesta este Blestemul Câștigătorului, nu suma mare de bani, neînsemnată pentru aristocrația valoriană, care a fost plătită pentru achiziția din piața de sclavi.

   Raportul dintre cei doi tineri, ca exponenți ai popoarelor lor, dar în primul rând ca individualități umane îndrăgostindu-se, este șuvoiul principal de sentimente la care se adaugă afluenții trăirilor personajelor secundare, ce definesc și ele lumea duală valoriano–herrani. Legătura Kestrel–Arin crește și se maturizează prin descoperire reciprocă tot mai profundă de gânduri și amintiri, în jocul mărturisirilor și muzicalitatea confesiunii, însă toate până la pragul interesului național al fiecăruia. Până la linia invizibilă a secretelor ce nu le aparțin.

   Dar atunci, mai este iubire adevărată, când sinceritatea totală înseamnă totuși a nu dezvălui o insurecție sau o contramăsură, dacă sunteți în tabere războinice diferite?

   Cine e sclavul și cine stăpânul în dependența iubirii? Este dragostea mai importantă decât orice? E o dovadă de egoism inimaginabil sau un sacrificiu sufletesc suprem să te gândești mai mult la binele persoanei iubite decât la soarta propriului popor, când alegerea ta este prin ea însăși, letală?

 Blestemul câștigătorului / The Winner’s Curse este un prim volum al unei trilogii pe care de abia aștept să o continui. Roman fantasy doar datorită locației și a istoriei regatelor imaginare, fără niciun alt element fantastic sau măcar diferit față de ce avem în propria lume. O carte Young Adult, numai pentru că protagoniștii ei sunt de abia ieșiți din adolescență, altfel tematica sa este diversă, bogată și impresionantă, de la relațiile părinți-copii, la prietenie, dragoste, război, trădare, înșelare a încrederii, tactici de luptă, dileme morale, integrarea în diferite tipuri de societăți și, peste toate, adaptabilitatea umană la renghiurile sorții, căreia-i place mereu să întoarcă roata complet și să inverseze perfect situațiile în care se găsesc la un moment dat fiecare dintre componenții cuplului de îndrăgostiți

   Am sorbit-o dintr-o suflare! O ador! Recomandare înflăcărată!

   Volumul doi a fost deja tradus și el la Editura Corint, în colecția Leda Edge : Trădarea câștigătorului / The Winner’s Crime și e în pregătire volumul trei : The Winner’s Kiss

Puteți comanda această minunată serie pe site-ul Editurii Corint