Mașinării infernale

Cartea întâi 
din 
Cronicile oraşelor flămânde

de
Philip Reeve

 

Editura Paladin
Grupul Editorial Art
Anul publicării în limba română: 2018
Titlu original: Mortal Engines  (2001)
Traducere: Mihai-Dan Pavelescu
Număr de pagini: 304
ediție hardcover
roman achiziționabil pe 
Cartepedia.ro

 

Philip Reeve se avântă, cu romanul său de debut Mașinării infernale, într-un demers literar demn de laudă.
Autorul încearcă să adune toate elementele care definesc subgenul științifico-fantastic steampunk și să le dea o logică integratoare. Adică, dincolo de estetica deosebită a costumelor, dispozitivelor și gadgeturilor specifice, să explice printr-o poveste de ce epoca victoriană a ajuns să se amalgameze cu fragmente din lumea modernă și de ce coexistă atât de spectaculos tehnologia avansată cu tehnica mecanismelor din alte vremuri.

Că astfel a ieșit o distopie, nu e deloc surprinzător. Era nevoie de un regres social planetar sau de un univers paralel pentru a se realiza combinația.
Pe de altă parte, atmosfera relaxată de aventură young adult ajută romanul să popularizeze conceptul steampunk și în rândul cititorilor (ca să nu zic exclusiv cititoarelor) de fantasy romantic, care nu ar atinge un SF decât dacă îl pot categorisi altfel, prinzând moda susținută de Jocurile Foamei, Divergent și Furia Roșie, serii în stilul cărora se poate încadra justificat.

Lumea a fost devastată de un blitzkrieg nuclear numit Războiul de șaizeci de minute, care a provocat dezastruoase instabilități geologice.
Pentru a se feri de foarte desele cutremure, erupții vulcanice și alte calamități naturale ce se produceau cu o frecvență înspăimântătoare, orașele s-au transformat în fortărețe mobile independente – enorme vehicule puse în mișcare de motoare și șenile gigantice.

Curând s-a creat un nou ecosistem, în care mașinăriile infernale au ajuns să se fugărească și să se devoreze nemilos una pe alta pentru a își exploata resursele.
Darwinismul municipal proclamă drepturile orașului mai puternic asupra celui mai slab, ale cărui componente pot fi ingurgitate, destructurate și reutilizate.

Multe cunoștințe tehnice și științifice din vechea lume, de dinainte de războiul apocaliptic, s-au pierdut. Orice artefact de atunci, care a supraviețuit timpului, a devenit valoros, chiar dacă barbarizații cetățeni a viitorimii nu știu prea multe despre folosirea sa corectă.
Vreun antic CD, numit acum cidiu, ajunge fascinant prin oglindirea sa multicoloră, chiar dacă nu i se mai pot citi datele.

Peste o mie de ani de la conflagrația ce a schimbat destinul umanității, mare parte din glob a devenit teritoriul de vânătoare al burgurilor nomade mecanizate, doar pe câteva rămășițe de continente rezistând încă așezările staționare ale Ligii Anti-Tracțiune.
Aceasta încearcă să stopeze consumul delirant de resurse planetare, blocând vânturarea de colo-colo a orașelor, ce odată avea un scop practic, dar acum, după restabilizarea geologică, a ajuns lipsită de noimă.

Tom Natsworthy este un adolescent rămas orfan de ambii părinți, activând ca Ucenic Istoric de Clasa a Treia.
El locuiește în orașul de tracțiune Londra, care navighează printr-o lume tot mai pustie și mai lipsită de prăzi însemnate.
Capturarea oricărui mic orășel devine o sărbătoare a întregii comunități, ce asistă la urmărirea finală cu pasiune, ca la un meci de fotbal.

Metropola mobilă este organizată etajat, fiecare nivel superior reprezântând o clasă socială tot mai bine poziționată în elită.
Cei mai influenți cetățeni londonezi sunt grupați în ghilde profesionale: Ghilda Inginerilor, Ghilda Istoricilor, Ghilda Navigatorilor și Ghilda Comercianților, autoritatea supremă fiind Primarul ales din una dintre ele.

Tom chiulește de la îndatoririle sale de îngrijitor de muzeu pentru a vedea înghițirea unui mic oraș minier de Londra dezlănțuită și primește drept pedeapsă o corvoadă deloc neplăcută pentru o fire curioasă ca a lui, să participe la înregistrarea artefactelor istorice deținute de orășelul capturat, care acum au intrat toate în posesia Londrei.
Băiatul devine chiar entuziast când află că va executa această operațiune alături de Istoricul-șef Thaddeus Valentine, un arheolog de legendă pe care-l admiră, și de fiica lui, frumoasa Katherine.

Atunci când cei trei coboară în pântecul Londrei pentru a discuta cu locuitorii orășelului devorat, o altă fată de vârsta lui Tom, cu fața acoperită pe jumătate de o eșarfă, țâșnește din mulțimea celor reținuți și încearcă să îl asasineze pe Valentine.

Băiatul o împiedică, iar pentru a-și impresiona și mai mult maestrul și pe Katherine, face pe eroul de acțiune și pornește în urmărirea ei prin tot etajul inferior londonez zis Foale.
Atunci când o încolțește, reușește să afle că numele asasinei amatoare este Hester Sahw și-i ascultă gravele acuzații aduse lui Valentine.
Acuzații pe care fata le demonstrează parțial, trăgându-și jos eșarfa, sub care i se vede o teribilă urmă de sabie ce-i brăzdează chipul, lăsată, după cum pretinde, de același Valentine.

Tom nu are timp să își formeze o opinie despre această poveste sumbră până când Istoricul-șef sosește să-i mulțumească.
Hester se aruncă pe toboganul pentru deșeuri în afara orașului, sub mastodontul în mișcare, deși băiatul încearcă să o oprească de la o sinucidere aproape sigură…

Dar și el ajunge curând tot acolo, pentru că odată ce i-a repetat lui Valentine cele spuse de asasina cu cicatrice, acesta i-a dat brânci în trapa deschisă spre exterior.

Părăsiți în pustietate, căzuți în noroaiele maltratate de uriașele șenile ale orașului ce se îndepărtează, Hester și Tom trebuie să supraviețuiască și să învețe să aibă încredere unul într-altul pentru a reuși.

Misterele vieții fetei se dezvăluie treptat, schimbând tot ce știa ucenicul despre mini-lumea sa migratoare pe care nu a părăsit-o niciodată, dar și despre universul exterior, oglindit fals de propaganda tracționistă de la bordul metropolei.

Ce doi au de trecut prin multe aventuri împreună, încercând, din motive diferite, să ajungă iarăși în Londra.

Mașinării infernale este primul volum din Cronicile oraşelor flămânde.
Un început de serie bine structurat, ce pune bazele dezvoltării istorisirii în următoarele episoade ale acestei originale saga mecanizate.

Forța vizuală a descrierii orașelor cu tracțiune nu putea trece neobservată de industria filmului.
Transpunerea cinematografică este impresionantă din punct de vedere al efectelor speciale, dar orașele rămân cele mai interesante personaje ale ei.

În carte, Tom și Hester sunt mult mai bine definiți caracterial și atrag simpatia în mai mare măsură, tocmai din motivele invocate în citatul:

«Tu nu ești un erou, iar eu nu sunt frumoasă, zise fata, și probabil că nu vom trăi fericiți până la adânci bătrânețe. Dar suntem în viață și suntem împreună, și vom fi bine.»

Toată fraza asta este dezasamblată în film ca un oraș mecanic capturat de unul mai mare.
Fata-actriță e prea frumoasă pentru o anti-eroină desfigurată credibilă, cicatricea ei arată aproape sexy, iar băiatul este un șmecheraș priceput la toate, pregătit din prima clipă să salveze lumea, iritant prin aroganță, exact opusul lui Tom din carte.

Recomand citirea romanului, chiar dacă v-a dezamăgit deja filmul, pentru o delectare adecvată cu această poveste.

 

 

Volumul
poate fi comandat pe
site-ul librăriei online
Cartepedia