Râuri de purpură

 

de
Jean-Christophe Grangé

 

Editura: Crime Scene Press
Anul publicării în limba română: 2019
Titlul original: Les rivières pourpres (1998)
Traducere: Horia Nicola Ursu
Număr de pagini: 392
Format: paperback cu supracopertă

 

Râuri de purpură, romanul polițist noir al lui Jean Christophe Grangé, s-a impus în timp ca un bestseller european, a fost tradus în zeci de limbi, devenind chiar și mai popular odată cu ecranizarea sa în regia lui Mathieu Kassovitz.

Anchetele criminalistice pe care le desfășoară au doza potrivită de mister, captivează enigmistic, dar se bazează mai ales pe construcția psihologică a personajelor implicate în ele și pe exploziile de acțiune din momentele de suspans.

Doi sunt detectivii protagoniști care își încep în paralel investigațiile, ambii polițiști de stradă, mereu gata să-și asume riscuri, inamici necruțători ai răufăcătorilor.
Cazurile lor sunt prezentate separat, în alternanță, până la contopirea firelor narative dinspre final, ceea ce nu le permite ca în scurtul timp de unificare a eforturilor să devină cu adevărat o echipă.
Niciunul nefiind, de altfel, deosebit de doritor să formeze vreun cuplu.

Pierre Niémans plănuia să se înroleze în armată, dar a fost respins când i s-a descoperit teama irațională, patologică, de câini.
În pofida gravei fobii, convins că viața profesională de războinic este singura care i se potrivește, și-a mutat interesul spre altă structură oficială de forță în care s-ar fi putut integra. Și-a consacrat toată energia pentru a fi admis în Poliție și pentru a avansa meritoriu în carieră.
A devenit un vânător fanatic de asasini, un membru al trupelor de intervenție ce se află mereu în față, genul de justițiar care nu refuză nicio confruntare directă cu infractorii.
Tenace, violent, sumbru, ca unul dintre câinii din coșmarurile sale, șeful de haită.

Prima acțiune a lui la care asistăm are loc pe parcursul unei ciocniri între suporteri huligani, în confuzia căreia este mascată o execuție cu maceta.
Niémans îl bagă pe agresor în spital, cu fracturi multiple, fiind cât pe ce să-l ucidă.

Acesta este comisarul legendar, printre colegi și interlopi, care este trimis să rezolve discret o crimă unde majoritatea talentelor sale nu par a fi deloc necesare, poate în afară de cel al perseverenței obsesive.

Misteriosul omor s-a înfăptuit într-o mică localitate din Isère, în apropiere de Grenoble.
Acolo, între munți, e situată o universitate exclusivistă în care studiază copiii elitelor sociale din regiune, de generații.
O comunitate închisă, conservatoare și tradiționalistă, care a fost răvășită de tragicul eveniment.
Victima este bibliotecarul campusului, descoperit gol, cu teribile semne de tortură pe corp, încastrat în poziție fetală într-o crevasă a muntelui, aflată la cincisprezece metri înălțime.

Cercetările lui Niémans se desfășoară în acest mediu universitar, printre profesori și studenți foarte competitivi, nu numai intelectual, dar și sportiv, decurgând exact așa cum te-ai fi așteptat, cunoscând câte ceva despre el.
Ca descinderea unui elefant într-un magazin de porțelanuri.

Tânărul locotent de poliție Karim Abdouf este foarte diferit de colegul lui aflat deocamdată la mulți kilometri distanță.
Deși este repartizat într-o comunitate minusculă, orășelul Sarzac din departamentul Lot, unde nu se întâmplă niciodată nimic, magrebianul cu codițe rasta și piercing-uri are aspectul unui infiltrat printre drogații din cartierele dubioase metropolitane, nu arată deloc ca un tipic om al legii.
Fost orfan și delincvent juvenil, el aspiră la anchete spectaculoase care să-l facă să se simtă cu adevărat polițist.

Cazul actual pare însă mult mai simplu.
Un grup de skinheads sunt suspectați că au intrat prin efracție într-o școală și apoi au profanat mormântul unui copil dispărut în circumstanțe neclare. Karim având misiunea să consemneze motivația pe care o dau ei faptelor săvârșite.

Aceste două investigații curg paralel, cu piste false, descoperiri macabre, invidii profesionale, răzbunări familiale și idei științifice delirante, până la apariția primelor indicii comune, care vor intersecta destinele celor doi polițiști temerari.

Transpunerea cinematografică a romanului rămâne în memorie prin interpretările marilor actori Jean Reno și Vincent Cassel sau prin decorurile stâncoase acoperite cu gheață alpină, însă viziunea literară originală parcă este totuși mai reușită. Oricum, mult diferită, ceea ce te lasă să savurezi atât nuanțele cărții din 1998, cât și ecranizarea ei din 2000, în orice ordine ai da peste ele.

Jean Christophe Grangé scrie un gen de thriller psihologic dur și realist, ce explorează originile răului din oameni, influențele sociale care declanșează resorturile intime ale crimei, ca gest malefic suprem.

 

 

Volumul
poate fi achiziționat în librării sau pe
site-ul editurii