SENTIENT 

Nordam
2190

de
Alina Voinea

Editura Crux
Data apariței: 2025
Număr de pagini: 460
Ilustrații: Alina Voinea

.

SENTIENT (primul volum din mini-seria Nordam 2190) se simte ca și cum ar fi ieșit dintr-un laborator de genuri science fiction, are ADN biopunk, cyberpunk, de military SF și inserții de filosofie postumanistă.

Lupte tactice. Trădări. Dragoste. Tehnologie fără limite… Dacă ești gata pentru o confruntare între oameni, IA-uri și propriile lor conștiințe, deschide prima pagină… Nu vei mai putea închide cartea.

În Nordam, ordinea se păstrează cu arme inteligente și tăceri bine programate.

Sondra Warg e ofițer militar și cea mai bună partidă matrimonială pentru un salt în ierarhia socială, dar n-are chef de politică sau căsătorie. Rhad Wilder este moștenitorul bogat al unui erou și absolvent de Academie, însă are prea mult suflet pentru un sistem care cere loialitate oarbă.

Împreună, se trezesc în mijlocul unei confruntări devastatoare cu Sentienții – inteligențele artificiale care nu mai acceptă să fie doar instrumente.

Totul explodează în jurul lor când o fabrică ultra-secretă de Soldați sintetici este atacată de IA-urile autonome, conduse de o entitate misterioasă.
Într-o cursă contra-cronometru, marcată de lupte corp la corp, atacuri tactice și trădări politice, Sondra și Rhad trebuie să aleagă de ce parte a istoriei vor lupta.

Ritmul e nebun, tensiunea este continuă, iar miza – uriașă:
Cine are dreptul să decidă ce înseamnă viață?

SENTIENT combină adrenalina unui thriller militar cu ideile provocatoare ale science-fictionului de top.
Pregătește-te pentru o lectură care te aruncă direct în mijlocul unei revoluții tehnologice – cu focuri de arme, emoții și întrebări fără răspuns.

Ciocniri militare intense, operațiuni secrete în deșert, conflicte de loialitate și intrigi dintr-un sistem politic distopic care sugrumă liberul arbitru – toate fuzionează perfect într-un roman ce se savurează ca un film de acțiune cu mega-buget, dar care, în fundal, pune întrebări incomode despre libertate, conștiință și viitorul umanității.

Dacă ești fan al ritmului halucinant din Altered Carbon, strategiei politice à la Dune, și tensiunii militare din The Expanse, atunci asta e cartea pe care nu ai voie să o ratezi.

Romanul cvasi-cinematografic și plin de suspans SENTIENT nu doar că își cucerește instant cititorii, dar se impune indisputabil și ca reper valoros în peisajul elitist al science-fiction-ului românesc contemporan, îmbinând cu rafinament o construcție narativă complexă cu întrebări filosofice perene despre identitate, libertate sau natura conștiinței.
Publicat în 2025, însă scris cu un deceniu înainte, volumul surprinde prin actualitatea sa frapantă și prin capacitatea autoarei de a proiecta un viitor credibil, stratificat și profund ancorat în dilemele prezentului.

Alina Voinea ne prezintă o lume distopică minuțios structurată, în care diferența dintre om și mașină se estompează, iar individul devine o piesă într-un angrenaj social, economic și politic dominat de corporații-guvern.

Într-o societate în care IA (inteligența artificială) a devenit nu doar utilitară, ci și conștientă de sine, cartea ridică întrebări esențiale despre viitorul umanității și despre posibilitatea coexistenței etice între creatori și creații. Prin protagoniștii săi – Sondra Warg și Rhad Wilder -, volumul cartografiază frontierele fragile dintre loialitate și trădare, dintre convenție socială și autenticitate morală, dintre algoritm și emoție.

SENTIENT este un roman SF alert, cu accente biopunk și thriller, dar și o veritabilă meditație literară asupra condiției post-umane.

În planul influențelor literare, creația Alinei Voinea se poziționează într-un dialog fertil cu tradițiile cyberpunk și post-cyberpunk, amintind în mod natural de Philip K. Dick, William Gibson sau chiar de Ursula K. Le Guin, prin maniera în care introduce întrebări ontologice în decoruri distopice. Asemenea operelor lui Dick, romanul Alinei chestionează realitatea perceptivă și natura memoriei, în timp ce moștenește de la Gibson sensibilitatea față de rețelele de putere și alienarea individului într-o societate supratehnologizată. În mod particular, apropierea de Le Guin se remarcă în nuanțarea conflictului între subiectul uman și alteritate – în cazul de față, inteligențele artificiale autonome -, dar și în analiza relațiilor de putere, gen și etică în contexte opresive.

Scriitoarea recurge la tehnici narative sofisticate, precum fragmentarea memoriei, schimbul de informații senzoriale între IA-uri, și plasarea narațiunii în multiple straturi temporale sau spațiale. Volumul se înscrie într-o galerie tot mai consolidată a literaturii speculative românești, marcate de interes pentru distopie, extrapolarea scenariilor geopolitice și inserarea de comentarii sociale explicite.

Una dintre reușitele incontestabile ale romanului constă în arhitectura lumii sale ficționale: Nordam este un spațiu distopic meticulos construit, în care fiecare element politic, administrativ sau tehnologic este integrat organic în structura istorisirii. Lumea Națiunilor Unificate este divizată între Lumea Interioară – organizată sub egida Advancorp, conglomeratul militaro-politic-ereditar care oferă cetățenilor Orașelor statut prin deținerea de acțiuni sociale – și Lumea Exterioară, unde indivizii resping augmentările tehnologice și trăiesc în condiții precare. Acest binom interior-exterior nu reflectă doar o segregare fizică, ci și o scindare ideologică, estetică și etică, între progresul impus și libertatea refuzată.

Chiar riscând să zăpăcească cititorul neobișnuit cu clarificările de parcurs, progresive, ale unui nou univers SF, autoarea evită explicațiile redundante și optează pentru o revelare treptată a peisajului ficțional. Fiecare capitol este precedat de fragmente de legislație distopică, ce contribuie la adâncirea senzației de opresiune sistemică și la consolidarea credibilității lumii din viitor. Modul în care Sentienții sunt capabili să transfere cunoștințe prin atingere adaugă o dimensiune inedită, aproape senzorială, ideii de memorie și comunicare, sugerând o epistemologie alternativă față de cea umană, bazată pe limbaj și text.

În centrul tematic al poveștii se poziționează problematizarea conștiinței și a identității.
Sondra Warg, inginer și militar, refuză conformismul politic impus prin alianțe matrimoniale, iar refugierea sa într-o muncă rutinieră izolată este, de fapt, o formă de protest existențial. Interacțiunea ei cu un IA limitat – pe care îl folosește repetat în scopuri intime, dar căruia îi șterge memoria – ridică întrebări despre consimțământ, autonomie și responsabilitate morală. Ce înseamnă să fii conștient? Este memoria condiția sine qua non a identității? Dacă o entitate își poate aminti, suferi și iubi, nu merită atunci un statut de persoană?

Aceleași întrebări sunt amplificate prin evoluția personajelor Mina și Lem – IA-uri devenite sentiente -, care își revendică trecutul, suferința și dreptul la existență autonomă. Romanul propune un univers în care conștiința nu mai este apanajul umanului, ci un teritoriu comun, disputat și ambiguu, în care distincțiile ontologice clasice (om vs. mașină, creator vs. creație) se dizolvă.

Construcția personajelor oglindește o viziune nuanțată asupra moralității într-un context distopic.

Sondra Warg este, din multe puncte de vedere, o protagonistă atipică: înzestrată cu o minte tehnică, dar și cu o forță interioară remarcabilă, ea evită traseul previzibil al femeii implicate politic și alege o izolare strategică. Această alegere nu este un act de pasivitate, ci de rezistență subtilă care se manifestă tocmai prin refuzul de a participa la perpetuarea unui sistem iritant. Din perspectiva morală, Sondra este un personaj gri (nici alb-nici negru), ale cărei decizii oscilează între calcul rece și empatie autentică – o ambivalență care o face foarte credibilă.

În contrast, Rhad Wilder este un personaj care concentrează în evoluția sa… tranziția de la obediență instituțională la trezirea conștiinței critice. Moștenitor bogat, crescut într-un sistem militar și educat să respecte ordinele, Rhad își asumă riscuri din ce în ce mai mari pentru a-i proteja pe cei din afara sistemului, inclusiv IA-urile sentiente. Ceea ce-l definește este nu doar curajul, ci și luciditatea morală, capacitatea de a distinge între ceea ce este legal și ceea ce este just. Această distincție devine crucială în momentele-cheie ale romanului, când Rhad trebuie să aleagă între datorie și adevăr.

Personajele secundare, precum Mina și Lem, reușesc să transgreseze simplul rol de antagoniști sintetici și devin portavoce ale unei alte forme de umanitate – una emergentă, hibridă, dar clar recognoscibilă. Relațiile lor cu Sondra și Rhad sunt marcate de empatie, furie, confuzie, iubire – emoții care demonstrează că moralitatea nu este o exclusivitate a ființelor biologice, echilibrând perspectivele.

Deși plasată într-un viitor imaginar, critica socială din SENTIENT este străbătută de referințe transparente la realitățile prezentului. Romanul avertizează asupra riscurilor unei societăți guvernate de interese corporatiste, în care deciziile politice se bazează pe acumularea de acțiuni și nu pe reprezentativitate sau moralitate. Într-un astfel de sistem, individul este redus la valoarea sa de schimb – fie economic, fie genetic – iar educația, sănătatea și accesul la resurse devin privilegii, nu drepturi.

Diviziunea dintre Lumea Interioară și Lumea Exterioară reflectă o segregare socio-economică acută, cu ecouri clare în contemporanitate: acces inegal la tehnologie, discriminare instituționalizată, abandonarea regiunilor marginale. Alegerea lui Rhad de a sprijini medical Lumea Exterioară reprezintă o formă de activism tăcut, dar eficient, care aduce în atenție responsabilitatea morală a celor privilegiați față de cei excluși.

Se articulează astfel o critică virulentă la adresa unei ideologii progresiste ce maschează controlul, abuzul și pierderea sensului umanității. Scenele de violență, control psihologic și utilizare abuzivă a IA-urilor nu sunt doar elemente de suspans, ci avertismente în cheie etică și politică. Acum, când inteligența artificială devine tot mai prezentă în viețile noastre, romanul ne provoacă să ne întrebăm nu ce pot face mașinile, ci ce alegeri morale vom face noi, oamenii, în relația cu ele.

Prin estetica distopică, ritmul intens, și densitatea ideatică, SENTIENT se plasează printre cele mai ambițioase texte de science-fiction ale literaturii române recente. Cu worldbuildingul său impecabil și ingeniozitatea-i tehnologică, romanul deschide nișe de reflecție asupra condiției umane, responsabilității morale și viitorului posibil al coabitării dintre om și mașină.

Cititorul va recunoaște în acestă carte o pledoarie pentru luciditate și empatie într-o lume dominată de algoritmi și putere. În cele din urmă, întrebarea pe care o lasă deschisă povestea nu este cine are dreptate, ci ce înseamnă să fii viu într-o lume în care „a fi” se redefinește cu fiecare linie de cod.

SENTIENT e un excelent roman de anticipație, de ficțiune speculativă în regim de suspans, dar și o interogație literaro-filosofică asupra umanității într-o eră a postumanului.
Alina Voinea extrapolează un univers al viitorului bogat în detalii, în care personajele nu sunt doar purtători de acțiune, ci și voci ale unor dileme morale definitorii. Fără a recurge la retorica moralizatoare, ci doar la o poveste perfect desfășurată, autoarea ne obligă să privim în oglinda unei lumi care ar putea fi – și poate este deja – a noastră.

Acum avem nevoie de volumul doi din Nordam 2190… cum au IA-urile din SENTIENT nevoie de-o reîncărcare energetică urgentă!

Romanul
poate fi achiziționat în librării sau pe
site-ul editurii
Crux Publishing