Mobilul

.

de
Stephen King

.

Editura Nemira
Colecția Armada
Data publicării în limba română: 2020
Titlul original: The Cell (2006)
Traducere: Mihai Dan Pavelescu
Număr de pagini: 424

.

În Mobilul, Stephen King pune în scenă un nou sfârșit al lumii, de data asta unul updatat anului 2006, la aproape trei decenii distanță de romanul său The Stand / Apocalipsa, din 1978.

Ambele scenarii catastrofice imaginate de marele maestru al horrorului reușesc să producă specii diferite de fiori reci și chiar să evolueze pe căi total neasemănătoare, în urmărirea supraviețuitorilor cataclismelor, rămânând foarte deosebite între ele, originale față de orice altă operă cu subiect similar și surprinzătoare pentru oricine încearcă să le încadreze de la început în vreun subgen anume.

Într-o calmă după-amiază autumnală din Boston, brusc, un impuls subliminal este transmis de telefoanele celulare creierelor umane ale proprietarilor, resetându-le.

Instantaneu, toți oamenii care au recepționat acel semnal înnebunesc, atacă trecătorii pe stradă, mușcându-i și devorând bucăți din ei, într-o sinistră criză de ancestrală foame canibală. Dacă sunt în vehicule, se năpustesc cu acestea în accidente sinucigașe, cuprinși de aceeași turbare distrugătoare.
Doar cine nu are telefonul la el sau nu a dus dispozitivul la ureche s-a salvat, menținându-se în deplinătatea capacităților mintale.

Clayton Riddell este un creator de benzi desenate, un pic atehnic, care se află la Boston pentru a semna contractul carierei.
În orașul său natal din statul Maine, are un fiu și o soție, despre care nu mai știe nimic și la care va încerca cu disperare să ajungă, odată ce realizează magnitudinea carnagiului declanșat de transmisia înnebunitoare.

I se alătură alți supraviețuitori ce au izbutut să-și păstreze rațiunea.
Tom, un omuleț generos plin de bun simț, și tenacea adolescentă Alice, care demonstrează adaptabilitatea tinereții la schimbări oricât de dramatice.

Călătoria lor spre nord are loc prin mijlocul teldemenților cu comportament de zombi, care par însă din ce în ce mai organizați, odată cu trecerea timpului – în spatele spiritului lor de stol cu manifestări identice, începând să se întrevadă o logică misterioasă.

„Privi în jur neliniștit. Toate locuințele erau întunecate – alimentarea cu electricitate se oprise deja – și puteau foarte bine să fi fost părăsite, atâta doar că el avea senzația că niște ochi îi urmăreau. Ochii nebunilor? Teldemenților? Se gândi la Femeia Power Suit și la Pixie Albă, la smintitul în pantaloni gri și cravată ferfenițită, la bărbatul în costum de afaceri care smulsese cu dinții urechea câinelui. Se gândi la bărbatul gol, care împungea aerul cu antenele de mașină în timp ce alerga. Nu, urmărire nu era un cuvânt care să facă parte din repertoriul teldemenților. Ei se repezeau, pur și simplu, la tine. Dar dacă în casele acestea – sau cel puțin în unele dintre ele – se ascundeau oameni normali, unde erau teldemenții?“

Fiindcă tot am început comparația cu alt roman celebru al lui King, Apocalipsa, aș remarca ritmul mult mai rapid în desfășurarea acțiunii din Mobilul, dar și ramificarea mai puțin meandrică a tematicilor care-ți dau de gândit, simplificarea lor în câteva direcții principale, foarte evidente.

Transformarea tehnologiei, a celui mai răspândit mijloc de comunicare, într-o armă exterminatoare a omenirii… străpunge cele mai impenetrabile scuturi de protecție liniștitoare ale societății moderne, nelăsând în spate nicio altă siguranță comunitară, punând față în față omul cu teroarea, într-o luptă tot mai solitară.

O modalitate de configurare psihologică a romanului horror care devine mai mult decât un simplu roman horror, tot așa cum zombificații săi sunt mai mult decât simpli zombi.

Stephen King își reafirmă măiestria specială, specifică, unică, în fiecare carte pe care o scrie, cu aceeași forță, chiar și la atâția ani de la debut.

.

.

Puteți comanda romanul direct pe
site-ul editurii
Nemira

Mulțumim, Editura Nemira, pentru plăcerea fantastică și
științifico-fantastică a lecturii.