Dr. Bloodmoney

                      de Philip K. Dick

Editura Nemira
Colecția: Nautilus
Data apariției: 2017
Număr de pagini: 232

  Am să deschid cronica acestui roman post-apocaliptic atipic, cu câteva sublinieri din biografia autorului, cele care sunt oglindite malformat, dar atât de recognoscibil în personajele ce populează şedinţa psihoterapeutică de grup convocată la lumina exploziilor atomice de Dr. Bloodmoney.

  Philip Kindred Dick se naşte la Chicago în 1928, împreună cu surioara sa geamănă Jane Charlotte, care moare la cinci săptămâni din cauza malnutriției. Va avea o copilărie şi o adolesecență tulburată, marcată de divorţul părinţilor şi de păstrarea legăturii imaginare morbide cu geamăna decedată – în numeroase ocazii susţinând dincolo de limitele metaforizării că “eu nu sunt decât un vis al surorii mele”.

  Se înscrie la Universitatea din Berkeley, California, dar nu reuşeşte să îşi completeze studiile din cauza milintatismului său pacifist şi a implicării în manifestaţiile contra Războiului din Coreea. A lucrat un timp într-un magazin de discuri, a fost vizitat repetat de agenţi FBI pentru simpatiile lui de stânga, a trecut printr-o grea perioada de sărăcie până să înceapă să fie publicat… A ales SF-ul întâmplător, sau poate SF-ul l-a ales, el visând la o carieră în curentul literar mainstream. S-a căsătorit de cinci ori. Cu una dintre soţii s-a mutat în ţinutul rural Marin Country, apoi cu alta în San Francisco. Pentru a scăpa de  gravele stări depresive a făcut abuz de amfetamine, chiar în timpul scrierii celor mai celebre dintre romanele sale îşi agrava toxico dependenta. A încercat să se sinucidă, suferea de halucinaţii, auzea voci şi avea viziuni nocturne. Moare în 1982 de la un accident vascular cerebral, fiind îngropat alături de sora sa și lăsând în urmă o operă cult, clasicizată, cu teme recurente atât de specifice încât devin o marcă de neconfundat a stilului său unic, nu numai pentru science fiction dar şi pentru întreaga literatura modernă, care-i acceptă post-mortem originalitatea şi valoarea, aşa cum şi-ar fi dorit în timpul vieţii. Întrebările lui existenţiale care au perforat enclavizarea pe genuri şi categorii de scriitură sunt din ciclul: Ce este viaţa şi ce este moartea? Ce e uman şi ce nu? Ce se poate ascunde în fiecare dintre noi? Sunt doar eu viu, iar voi toţi morţi – niște proiecţii imaginare care populează un univers ce există numai în mintea mea?

  Să amintesc doar câteva ecranizări cinematografice după operele lui Dick, cel mai popular barometru al influenței sale culturale de masă: Blade Runner, Total Recall, Minority Report, The Adjustment Bureau, Screamers sau serialul The Man in the High Castle.

  Scris în 1964 şi ambietant vizionaro-apocaliptic în anii ’80, într-un viitor în care teste atomice nereuşite şi mai apoi un atac devastator total vor schimba defintiv lumea, Dr. Bloodmoney păstrează peisajele locaţiilor cunoscute atât de bine de Dick: Berkeley, West Marin, San Francisco, și experienţele sau interogaţiile lui existenţiale, pe care le disecă aici mai mult decât, parcă, în oricare altul dintre celelalte romane ale sale.

  E anul 1981 şi o zi ca oricare alta când Stuart McConchie mătură strada din faţa magazinului de vânzare şi reparare a aparatelor TV, unde era angajat, observând cu ochi critic pacienţii ce ies şi intră în cabinetul psihanalistului de peste drum. Totuşi, data din calendar are valenţe istorice la nivelul timeline-ului omeniri, pentru că este ziua în care America îşi trimite pionierii să colonizeze Marte – cuplul soţ-soţie de astronauţi Dangerfield.

Pe cealaltă parte a străzii, unul dintre pacienţii ce au programare la Doctor Stockstill este fizicianul de trist renume mondial Bruno Bluthgeld, care s-a prezentat la consultaţie cu un nume fals. El este autorul predicţiilor eronate ce au cauzat daune în urma unui experiment atomic eşuat, de aceea a dezvoltat ideea paranoidă că e urmărit de oameni ce încearcă să se răzbune.

În aceeaşi zi Jim Fergesson, proprietarul magazinului Modern TV, adept al drepturilor liberale şi dorindu-şi să ajute la integrarea defavorizaților, îl angajează pe focomelul Hoppy Harrington, care în pofida bolii sale e un adevarat talent în a repara lucruri şi a improviza soluţii inovatoare de repunere în funcţiune a aparatelor electrice. Boala sa, focomelita, nu este cauzată de radiaţiile experimentului dezastruos la care participase Bluthgeld, ci este o anomalie congenitală constând în ataşarea directă a palmelor mâinilor şi a labelor picioarelor la trunchi.

Parcă drept compensare a handicapului său, Hoppy posedă neobişnuite calităţi paranormale. Unele foarte utile, ca posibilitatea de a îşi completa aproape vrăjitoresc talentele reparatorii, altele doar dătătoare de fiori, ca însuşirile extrasenzoriale pe care le demonstrează când după o gură de bere cade în transă şi vede imagini din altă lume. Una în care cunoscuţi ai săi, precum colegul de muncă, vânzătorul Stuart mănâncă şobolani, toţi par afectaţi de ceva rău, doar el este cumva schimbat în bine şi se află la conducere. Dacă este lumea de apoi, o viziune din viitor sau delirul unui omuleţ handicapat frustrat, părerile sunt împărţite între martorii la performanţele lui halucinatorii, ce populau birtul.

  Bombardamentul atomic începe brusc făcând fărâme cotidianitatea oraşului. Fără avertisment, fără motive logice, neştiindu-se de la cine a început şi de ce.

  Întreaga societate este pulverizată, personaje noi ca Bonny Keller sau Andrew Gill sunt conturate şi ele cu reacţiile proprii, imediat după începerea sinstrului. Dar vor trece şapte ani descrişi în fugă ca într-o curgere accelerată, de către autor, pentru a reveni  la numeroşii protagonişti secvenţiali şi a-i regăsi schimbaţi într-o nouă lume.

Fizicianul Bruno Bluthgeld este convins că el ar fi responsabil de catastrofă, crezând că are puteri supranaturale incontrolabile care s-au activat drept mecanism de apărare împotriva presupuşilor lui persecutori. După un lung episod incognito de dedicare în ajutorarea victimelor dezastrului pe care crede că l-a produs, se va refugia la amica sa Bonny Keller şi îşi va schimba defintiv numele în cel folosit la psiholog, Domnul Tree.

Pe Bonny însăşi o regăsim destul de schimbată. Nu în totalitate, este aceeaşi femeie independentă şi capricioasă care îşi trăieşte mândră şi autoritară feminitatea, schimbându-şi des amanţii în căutarea relaţiei perfecte, dar refugiată de la oraş în ruralitatea din West Marin, unde familia ei avea o casă de vacanță. Mica localitate a atras ca un magnet şi alte personaje din Berkeley prezentate înaintea bombardamentelor: pe psihanalistul Stockstill, pe focomelul Hoppy – care a înflorit în noua societate şi e în continuuă creştere de prestigiu datorită însuşirilor sale meştereşti, iar mai târziu şi pe mâncătorul de șobolani din visul ce se ştie acum că era o premoniţie, fostul şi actualul agent de vânzări, Stuart.

Are o fetiţă Bonny, pe Eddie Keller, concepută chiar în ziua exploziilor, însă fără mutaţii vizibile, părând sănătoasă şi vivace, doar un pic ciudată cu referirile ei la un frate imaginar Bill care ar trăi în interiorul ei. Dar oare este chiar atât de imaginar dacă reuşeşte să îl sperie cumplit până şi pe extrasenzorialul Hoppy, obişnuit cu toate genurile de ciudăţenii şi viziuni?

  O mică paranteză despre tema recurentă  a geamănului ce trăieşte în fratele său. Remarcabilă ideea scenariului pentru filmul Total Recall de a folosi Dick-ismul pentru cel mai misterios dintre personajele marțiene, povestirea genială de la care a pornit ecranizarea, Ne putem reaminti totul pentru dumneavoastră, fiind foarte scurtă, astfel că au fost adăugate elemente întregitoare din restul operei autorului.

  Cel mai izolat dintre toți a rămas astronautul Walt Dangerfield. Din cauza catastrofei este blocat pe un satelit care se învârte în jurul Pământului, iar odată ce soţia lui se sinucide, rămâne singurul care reuşeşte să păstreze spiritul vechii lumi, datorită tehnologiei şi informaţiei pe care o avea stocată pentru debarcarea pe Marte. El se transformă într-un adevărat DJ al rezistenţei umanităţii în faţa vicisitudinilor, transmiţând prin radio încurajări micilor comunităţi nou formate şi primind cereri pentru dedicaţii muzicale sau citind din cărţile păstrate în ultima bulă neatinsă a lumii de dinainte.

  Toată această populaţie umanoidă ciudată, pe lângă care evoluează animale mutante, cu inteligenţă augmentată de radiaţii, se combină într-un cocktail exploziv în minuscula comunitate rurală. Din cauza însuşirilor paranormale reale sau închipuite ale multora dintre ei, pare ca orice modificare a echilibrului forţelor, ce s-a format în West Marin, ar putea afecta întreaga planetă, dezlănţuind încă o dată catastrofa peste rămăşiţele civilizaţiei şi peste omenirea ce de abia a apucat să îşi tragă răsuflarea.

Sau nu? Niciodată nu ştii cât este realitate şi cât e autosugestie paranoică ori megalomană în pretenţiile la postul de Buricul Pământului al protagoniştilor universului lui Philip K. Dick.

  Tonul de scriere al autorului e unul direct, precis, aspru, ce păstrează în limitele realului senzaţia de oniric pe care o dă curgerea evenimentelor şi gândurile delirante ale eroilor lui. În Dr. Bloodmoney (care e Bluthgeld decodat germanic) deşi nararea se face la persoana a treia, perspectiva se schimbă din punctul de vedere al unui personaj sau al altuia, ca şi cum Dick ar încerca să strângă o mărturie cât mai obiectivizată asupra evenimentelor. O privire simbiotică de ansamblu, alcătuită din subiectivismul înregistrărilor al cât mai multor percepţii. În spatele acţiunii care te prinde prin ea însăşi, se simte marele plan al autorului de a avertiza, de a dezvălui, de a satiriza, de a analiza antropologic şi a trage concluzii despre viitorul omenirii.

  Lumea din roman se împarte în cea de dinainte şi cea de după bombardamentul atomic. Cea de dinainte este dominată de fricile tipice ale civilizaţiei: de război, de boală, de divers, de străin, de schimbare, de moarte. Lumea de după apare de parcă o forţă omnipotentă ar fi trântit peste umanitate toate spaimele ei sub forma celui mai ucigător război, a mutaţiilor genetice, a malformațiilor, a animalelor accelerat evoluate ce tot mai greu pot fi vânate şi sunt în stare să ţeasă propriile planuri, a transformării totale, când nici măcar moartea nu mai e ce a fost. Toate pentru a obţine răspunsul la întrebarea autoanalitică : De ce mai ai a te teme, când nu mai ai nimic de ce să te temi? Iar el vine mereu în situaţiile limită, sub aceeaşi formulare inevitabilă, ca reflexia unui blestem atavic: De ceea ce există în interiorul tău.

Romanul Dr. Bloodmoney și întreaga colecție de autor Philip K. Dick, poate fi comandată pe site-ul Editurii Nemira.

Mulțumim, Nemira, pentru plăcerea fantastică și științifico-fantastică a lecturii.