Ducele de Castle
Fiica regelui 

                            de Alina Cosma

 

Editura Primus
Anul apariției: 2015
Număr de pagini: 246

 

     Acum câteva decenii, autoritățile statale australiene au primit o analiză economică din care reieșea cât de mulți bani se scurg în alte țări (în special în Statele Unite și Marea Britanie) prin comerțul cu carte. Australienii, având aceeași limbă oficială cu marii producători de literatură de consum, cumpărau în draci toate genurile de beletristică străină.

Atunci, factorii decizionali ai țării-continent au făcut un calcul simplu: Hai, mai bine, să sponsorizăm noi industria de carte locală, și măcar o parte din banii ăștia vor rămâne aici. Poate nu vom reuși să producem romane care să concureze cu bestsellerurile mondiale, dar să urmărim măcar ca toate categoriile de literatură să fie acoperite și de oferta autohtonă. Să avem producția noastră de romane de dragoste, istorice sau cu super-eroi. Historical romance-ul nostru, fantasy-ul băștinaș, SF-ul indigen, erotica literară proprie… și tot așa.
Planul a funcționat perfect, mulți cititori au preferat creațiile aborigene în locul celor de peste oceane, iar, ca un efect pozitiv secundar, au apărut până la urmă și bestsellerurile internaționale cu origine australiană.

     De când am aflat despre acest exemplu de politică economică aplicată inteligent, privesc la strădaniile scriitorilor români de-a cuceri toate genurile literare, cu aceeași implicare de susținător fanatic cu care urmăresc apariția unor noi jucători buni de fotbal ce vor întări în curând Naționala.

     Scriitoarea Alina Cosma este, în contextul ăsta, un multi-talent al prozei românești contemporane, pentru că romanele ei acoperă mai multe subgenuri, altfel destul de slab populate – fie și măcar cu tentative de a avea o ofertă națională pe nișa lor.

     Fiica regelui, primul volum din seria Ducele de Castle, are atmosfera de epocă dintr-un historical romance, dar, ca gen literar, se încadrează – tehnic – la romantic fantasy. Este un roman fantastic de dragoste, fără alte vrăji decât cele din iubire, însă petrecându-se într-o lume fictivă, total recompusă, care a adunat în regatele sale imaginare tot ce e mai interesant din diferite vremuri ale istoriei reale, în special din secolele XV-XVI.

     Comandantul armatei regale din Lycaste, junele Alexandru, este trimis să aplice legea într-un caz de crimă, dintr-o familie nobiliară. Sosește prea târziu pentru a o mai pedepsi pe nevasta care și-a otrăvit soțul și apoi și-a pus capăt zilelor, dar în temnițele castelului rămas fără stăpâni descoperă o misterioasă deținută.

Hotărât să afle toate secretele frumoasei fete, care la început pare mută și mai apoi refuză să își dezvăluie trecutul, Alexandru o găzduiește în propriul castel.

     Urmează o perioadă amuzantă de conversații investigative între cei doi, cu jumătăți de mărturisiri și bosumflări pentru modul în care decurge interogatoriul sâcâitor, dar, într-un final, ceea ce deduce comandantul din neobișnuita anchetă este cu adevărat tulburător și privește soarta întregului regat.

Numele fetei este Miriam și, deși a fost crescută până de curând în familia unui medic, ea este de origine nobilă, fiind fiica naturală a castelanei care a închis-o pentru a o proteja de poftele carnale ale soțului ei, dregătorul ce a murit otrăvit, dar și… bastarda fostului monarh Ferdinand, adevăratul său tată.

Acum Regatul Lycaste este condus de fiul lui Ferdinand, tânărul rege Eduard, o fire impulsivă, crudă și violentă, sub administrația căruia situația politico-socială a țării s-a înrăutățit și a intrat într-o cruntă perioadă de turbulențe.

     Alexandru decide să înceapă un joc riscant și să o prezinte regelui pe sora sa vitregă, practic singura moștenitoare a coroanei, fiindcă Eduard nu are nici copii, nici alți frați, iar prin vinele lui Miriam curge sângele princiar al tatălui lor.

Este o mișcare politică pe care are grijă să o execute în văzul întregii elite nobiliare conducătoare, însoțind-o de dovezi scrise, în cadrul unui somptuos bal la Curte, astfel încât să o oficializeze pe fată ca posibilă succesoare la tron.

     Gestul lui îndrăzneț duce însă la declanșarea previzibilă a furiei mârșavului monarh, și-i transformă pe cei doi protagoniști ai dezvăluirii în fugari urmăriți de mercenari asasini.

Miriam și Alexandru trebuie să străbată un drum plin de pericole până în Regatul Clare, la familia fostului Comandant, unde ar ajunge sub protecția unchiului său, Ducele Sebastian și a puternicei Case nobiliare De Castle, din care face parte.

     Pe parcursul aventurilor lor, printre ironii reciproce și gesturi tandre care le dezvăluie sentimentele, dragostea tinerilor tot crește progresiv, devenind atât de intensă, încât, în perioadele de relativă acalmie din jur, ajunge să le zăpăcească întreaga existență.

De fiecare dată când cei doi îndrăgostiți izbutesc să ia o pauză și să se desprindă un pic din vâltoarea evenimentelor, iubirea lor se solidifică asemeni unor bucăți de lavă incandescentă, și-i unește într-un cuplu perfect complementar, cu toate că.. sau tocmai pentru că… sunt atât de diferiți unul de celălalt.

     Nu le este menit nici de această dată ca intervalul de timp fără presiuni exterioare să dureze prea mult. Regele Eduard moare și pentru Miriam se deschide oportunitatea de a deveni regină și a putea oferi tot binele pe care îl visează idealist pentru poporul său.

Va accepta ea o responsabilitate atât de apăsătoare, care nu înseamnă nicidecum putere absolută, ci mai degrabă o luptă continuă cu nobilii ce au încoronat-o în speranța că o vor putea manipula? Cum va evolua mai departe tumultuoasa ei relație cu Alexandru, cel care și-a reluat între timp titlul nobiliar și a devenit Ducele de Castle? Vor avea parte cei doi îndrăgostiți, între atâtea momente zbuciumate, și de un timp doar al lor, în care să se dedice numai unul altuia și stabilizării unei legături sufletești extraordinare?

     Protagoniștii romanului evoluează spectaculos pe parcursul său, deși își păstrează mereu esența caracterială demonstrată din primele pagini. Toate întâmplările dramatice prin care trec împreună le modelează atitudinea și îi ajută să se perfecționeze pentru a aborda cu și mai multă încredere, ca o echipă unită, dificultățile tot mai mari de care se ciocnesc.

Miriam este la început o fecioară inocentă, chiar puțin naivă, dar mereu dornică de cunoaștere. Învață repede și generozitatea sa înnăscută o face să folosească tot ce a acumulat, pentru a îmbunătăți situația oamenilor din regatul ei și a aduce fericirea într-o lume în care aceasta ajunsese o marfă rară. Devine un adevărat spirit revoluționar ideatic și progresist, mult înaintea vremurilor și societății în care s-a născut.

Alexandru e războinicul axat pe acțiunea în forță, însă pusă mereu sub semnul lealității sau al dreptății. Când cele două principii fundamentale intră în contradicție, el nu ezită să alegă dreptatea și să își transfere fidelitatea asupra unui alt succesor de drept al Tronului, fiica nelegitimă a regelui. Frumusețea fizică a lui Miriam îl impresionează estetic, dar numai când îi descoperă și calitățile morale se îndrăgostește complet de ea. Se lasă acaparat greu de sentimentul de pasiune, de teamă ca acesta să nu intre în opoziție cu îndatoririle sale, dar atunci când capitulează în fața lui, i se consacră total. Idealul i se împlinește când și regina pe care o servește patriotic, și iubita lui, pentru care ar muta munții din loc, se regăsesc în aceeași persoană.

     Se simte că autoarea romanului este medic și, mai ales, femeie. Am mai întâlnit peripeții medievale în cuplu, la scriitori mari ca Bernard Cornwell sau Ken Follett, cu fuga eroilor prin codri, urmăriți de dușmani, dar niciunde nu am găsit momente de realism practic feminin, cum ar fi păstrarea igienei personale, în timpul ăsta, sau folosirea fâșiilor din rochia de rezervă, pentru problemele fiziologice lunare. Când le vezi pomenite, chiar te întrebi cum de le-au scăpat amănuntele astea monștrilor sacri, care altfel scriu atât de realist. Răspunsul este, desigur, pentru că nu sunt scriitoare, ci scriitori.

Dacă aș vrea totuși să fac neapărat o analogie cât de cât potrivită cu vreun bestseller celebru, nu aș alege un roman de-al acestora, tocmai pentru că Alina Cosma scrie mult mai feminin. Mai degrabă aș face-o cu recentul succes de public Blestemul Câștigătorului, de Marie Rutkoski, sau cu vreun historical romance din colecția elitistă de cărți de dragoste Harlequin.

     Fiica regelui este un roman ca un basm pentru adulți. O poveste din aceea de capă si spadă, cu cavaleri și domnițe la ananghie, de care simțim toți poftă uneori și ce poate fi savurată cu la fel de multă încântare vara pe plajă sau iarna într-un fotoliu, cu ceai cald și fulgi lovind în fereastră. O istorisire de iubire aventuroasă și pătimașă, care cucerește prin ritmul ei dinamic, presărat cu dialoguri tachinator-drăgăstoase – mai tăioase decât lamele unor dueliști.

Multă acțiune și pasiune, în acest prim capitol al unei saga înflăcărate din care aștept cu nerăbdare să citesc și volumul următor, intitulat: Ducele de Castle. Tratatul de pace.

 

 

Puteți comanda cărțile pe site-ul editurii
Petale Scrise
sau
librarie.net