Cartea pierdută
a
vrăjitoarelor

 

de
Deborah Harkness

 

Editura Litera
Data apariției în limba română: 2019
Titlul original: A Discovery of Witches (2011)
Traducere: Oana Cristea
Număr de pagini: 656

 

Cu atmosferă și relații inter-specii asemeni celor din saga Twilight sau seria Shadowhunters, dar plasate într-un mediu ceva mai încărcat de cultură istorică veritabilă și deloc adolescentin, romanul Cartea pierdută a vrăjitoarelor este prima parte a unei trilogii mystery–romantic-fantasy, recent ecranizate într-un serial de succes.

Protagonista sa, Diana Bishop, o sexy profesoară universitară americană ce-și desfășoară cercetările și documentarea pentru lucrarea ei de specialitate în biblioteca Bodleian, din Oxford, aparține unei vechi stirpe vrăjitorești.

Diana însă, de când și-a pierdut ambii părinți într-o călătorie a acestora în Africa, unde se presupune că au murit tocmai din cauza practicilor lor magice, își respinge cu hotărâre super-calitățile moștenite, încercând să nu recurgă niciodată la propriile puteri miraculoase, ci să ducă o viață umană normală, închinată pasiunilor ei academice.

Și existența sa curge liniștit, aproape fără vrăji, așa cum și-a dorit, până în momentul când, în tentativa de a aprofunda și interpreta anticele teste alchimice pe care le studia, solicită din bibliotecă un foarte vechi manuscris, clasificat sub titulatura Ashmole 782 – Antropolgia sau tratat conținând o scurtă descriere a omului în două părți: prima Anatomică, a doua, Psihologică.

Toate simțurile supranaturale pe care Diana încercase mereu să le adoarmă se retrezesc la viață sub influența unei teribile energii magice emanate de documentul istoric.

„Chiar şi de la o distanţă sigură, acest manuscris mă provoca, ameninţând zidul pe care îl înălţasem pentru a-mi separa cariera academică de descendenţa mea – cel mai recent vlăstar al vrăjitoarelor Bishop.
Odată cu obţinerea prin muncă susţinută a doctoratului, a titularizării ca profesor şi a promovărilor, cu o carieră promiţătoare în faţă, renunţasem la moştenirea familiei mele şi îmi făurisem o viaţă care depindea de raţiune şi de abilităţile mele de om de ştiinţă, nu de intuiţii şi de vrăji.
Eram la Oxford pentru un proiect de cercetare. La final, descoperirile mele aveau să fie publicate, dotate cu analize ample şi note de subsol, şi apoi aveau să le fie prezentate colegilor mei oameni, eliminând orice urmă de mister din ceea ce ar putea fi cunoscut numai prin cel de-al şaselea simţ al unei vrăjitoare.”

Șocul contactului cu acel vechi tom alchimic este prea tulburător pentru ca vrăjitoarea sub acoperire să mai aibă curajul să-l studieze, așa că îl returnează pentru moment, în ideea de a-l solicita din nou când se va simți mai pregătită să înfrunte astfel de farmece încastrate în cărți.

„Oamenii de ştiinţă fac două lucruri atunci când descoperă informaţii care nu se potrivesc cu ceea ce ştiu ei deja. Fie le dau deoparte, ca să nu fie siliţi să-şi pună sub semnul întrebării teoriile lor dragi, fie se concentrează asupra lor cu intensitatea unei raze laser şi încearcă să lămurească misterul.
Dacă această carte n-ar fi fost pusă sub o vrajă, aş fi fost probabil tentată să adopt şi eu acest din urmă comportament. Dar, pentru că era fermecată, înclinam puternic spre prima variantă.
Iar când au îndoieli, oamenii de ştiinţă amână de obicei luarea unei decizii.”

Însă deja era prea târziu, descoperirea involuntară a manuscrisului dispărut de veacuri a pus în mișcare o întreagă lume fantastică, atrăgând pe urmele Dianei vampiri, demoni și vrăjitoare.

Astfel, tânăra studioasă care nu-și dorea decât să se integreze în banala societate umană se trezește în centrul unui vârtej declanșat de curiozitatea ei și hrănit de lupta cruntă pentru putere între speciile magice – a căror existență oamenii nu o conștientizează decât prin povești și legende, dar care trăiesc alături sau printre ei.

Evenimentele se preciptă, iar în cursul schimbărilor cvasi-cataclismice, prin comparație cu viața sa tihnită de până atunci, Diana se poate baza doar pe sfaturile înțelepte ale mătușii Sarah și ale parternerei ei lesbiene, din aceeași tagmă a vrăjitoarelor, și pe sprijinul deloc dezinteresat al elegantului și misteriosului vampir Matthew Clairmont.

Relația de dragoste care se înfiripă între el și ea tulbură și mai grav echilibrul fragil inter-specii, bazat pe cutume și interdicții, echilibru zguduit deja din temelii de activarea cărții fermecate – o revelație a trecutului care poate repune întreaga societate a prezentului într-o altă matcă, modificând dramatic viitorul.

„— Întrebarea de ce exiști – de ce existăm toți – chiar te macină, am zis încet. Am văzut-o pe fiecare pagină din cartea lui Darwin.
Matthew studie vinul din pahar:
— E singura întrebare ce merită pusă.”

Începută între istoricele ziduri oxfordiene, continuând pe sofisticate domenii nobiliare și plonjând – la propriu – în alte vremuri, povestea este când o anchetă culturală de genul celor dintr-un roman de Dan Brown, când o călătorie bine documentată istoric în timp, când enigmistică în cheie fantasy, dar mai tot timpul un păienjeniș de intrigi și comploturi care mențin tensiunea la cote înalte, până la revelarea răspunsurilor căutate.

Ecranizarea serializată respectă și nu prea respectă firul epic al romanului. Are mici diferențe încă de la început și ele se tot amplifică pe parcurs, dar sunt ambele variante la fel de reușite. Merită savurate – atât lectura, cât și vizionarea. Preferabil, desigur, în ordinea asta.

Scriitoarea Deborah Harkness este profesor de istorie la University of Southern California. A fost inclusă în programe prestigioase, precum Fulbright și Guggenheim, și a primit, de asemenea, o bursă de la Național Humanities Center. Cea mai recentă lucrare universitară a ei e o cercetare despre Londra elisabetană și revoluția științifică.

Romanele care fac parte din trilogia
All Souls
sunt:

A Discovery of Witches (2011) / Cartea pierdută a vrăjitoarelor
Shadow of Night (2012) / Cartea vieții
The Book of Life (2014) / Școala nopții

 

 

Romanul a apărut la
Editura Litera