Heavenbreaker
primul volum al seriei
Heavenbreaker
de
Sara Wolf
Editura Corint
Leda Edge
Anul publicării în limba română: 2024
Titlul original: Heavenbreaker (2024)
Traducere: Roxana Brînceanu
Număr de pagini: 544
.
Heavenbreaker, romanul de debut al noii serii science fiction semnate Sara Wolf, ne teleportează într-un univers post-apocaliptic unde umanitatea, redusă la resturi de civilizație, supraviețuiește pe o stație spațială orbitând în jurul unei planete gigantice gazoase.
În anul 3442, fiecare gest social este dictat de calcule reci și existența personală depinde de jocuri de putere nemiloase.
Autoarea înfiripă o poveste young adult care amalgamează drama, acțiunea și tehnologia inovativă într-un decor ce evocă atmosfera sumbră din seria Red Rising, tensiunea din Jocurile Foamei și ecouri din legendele cavalerești, toate filtrate prin sensibilitatea zbuciumată a unei protagoniste revoluționare, dominată de anxietate, dorință fierbinte de răzbunare și furie clocotitoare abia stăpânită.
Synali Emilia Woster (von Hauteclare) e o tânără de origine mixtă, fiica nelegitimă a unui duce din Casa Hauteclare și a unei femei din clasa de jos, al cărei tată a comandat asasinarea ei și a mamei sale, încercând să șteargă urmele rușinii de a fi avut o relație în afara castei superioare.
Doar Synali supraviețuiește, pornind din acea clipă într-un lung marș al răzbunării.
Consumată de durere și ură, ea își ucide tatăl și își asumă o misiune aproape sinucigașă: distrugerea întregii Case Hauteclare, ai cărei membri sunt responsabili pentru tragedia ei.
Acțiunea romanului se declanșează rapid, fără menajamente. După primul asasinat, fata, deși nu are experiența și educația nobililor din turnirurile spațiale, reușește să se infiltreze în competiția de călăreți – Cupa Supernova – un spectacol al elitei, unde piloții controlează armăsari mecanici uriași, relicve ale vechiului război, transformate acum în instrumente de divertisment și putere.
În acest context, Synali încheie o alianță nesigură cu Dravik, un fost prinț care la rândul său e motivat de dorința de răzbunare, și primește șansa de a pilota Heavenbreaker, un mech legendar, înzestrat cu o inteligență artificială enigmatică, uneori sinistră, alteori aproape umană.
Fiecare duel din turnir devine o etapă în războiul personal al Synaliei. Orice victorie înseamnă eliminarea unui membru din Casa Hauteclare, un altul dintre cei implicați în complotul care a dus la moartea mamei sale. Rivalitatea cu Mirelle von Hauteclare, sora ei vitregă, adaugă emoție suplimentară conflictului, la fel ca relația ambivalentă și lent construită cu Rax, un nobil pilot din Casa Velrayd, ce introduce o notă subtilă de romantism.

Pe măsură ce Synali avansează în turnir, cititorul descoperă și alte fire epice – misterul din spatele inteligenței artificiale a lui Heavenbreaker, secretele trecutului războiului care a distrus aproape întreaga omenire și, mai ales, prezența unei entități ciudate în mașina pe care o pilotează.
Acest amestec de aventură science fiction și suspans revelator ridică tensiunea poveștii și generează multe întrebări rămase momentan fără răspuns, promițând însă că partea a doua, Hellrunner, va descifra enigmele.
Heavenbreaker nu se sfiește să pună pe tapet teme grele: trauma, pierderea, vina, răzbunarea și lupta cu propriul sine. Synali nu este deloc o eroină idealizată; deciziile ei impulsive și uneori iraționale pot frustra, dar tocmai aceste trăsături o fac empatizabilă. Motivația ei e o nevoie viscerală de justiție, aproape autodistructivă, care pune la încercare tot ce a mai rămas din inocența și moralitatea sa.
Stilul scriitoricesc al Sarei Wolf alternează perspectiva la persoana întâi (pentru Synali) cu inserții la persoana a treia pentru alte personaje. Scenele de acțiune sunt intens vizuale, cvasi-cinematografice, iar descrierile stației spațiale și ale turnirurilor reușesc să sugereze o atmosferă sumbră, decadentă, aproape sufocantă. Totuși, romanul are și câteva puncte mai slabe: universul construit este uneori prea vag, cu detalii despre trecutul războiului sau despre modul de funcționare a inteligenței artificiale lăsate în suspensie informativă. Pentru cititorii care caută o lume coerentă și pe deplin clarificată, aceste lacune pot fi deranjante, însă ele se pot constitui și într-o invitație la a găsi toate explicațiile în volumele următoare.
Heavenbreaker mizează mult pe relațiile dintre personaje, nu doar pe spectacolul luptei.
Dravik, Mirelle, Rax și ceilalți aduc în istorisire propriile nuanțe de ambiguitate morală, propriile răni și secrete, făcând ca grupul format în jurul protagonistei să devină un microcosmos al unei umanități rănite, dispuse să riște totul pentru atingerea unui scop principial.
Dialogurile sunt vii, pline de ironie, iar dinamica de echipă variază între camaraderie, suspiciune sau trădare, menținând în permanență un aer de incertitudine.
Aura acțiunii este întunecată, dar presărată cu note de umor negru și sarcasm, care mai temperează gravitatea evenimentelor. Autoarea știe când să ofere cititorului un moment de respiro, să-i permită să vadă dincolo de armuri și de strategii, în sufletul personajelor. La fel de inspirată este și alegerea de a nu transforma povestea de dragoste într-un pilon central gen romantasy, ci de a păstra accentul pe trauma, evoluția și decăderea Synaliei.
Deși miza principală e răzbunarea, istorisirea devine treptat o explorare a identității, a graniței dintre victimă și călău, a riscului de a te pierde pe tine, atunci când tot ce îți dorești e să-i distrugi pe cei care ți-au făcut rău. Synali e forțată să aleagă, din nou și din nou, între loialitate, supraviețuire și propria moralitate, iar aceste alegeri nu au niciodată răspunsuri simple. Finalul volumului lasă loc pentru continuare, dar oferă și o concluzie satisfăcătoare parcursului ei inițiatic.
Recomand romanul Heavenbreaker celor care cred că ar putea savura un SF adolescentin cu accente dark, o eroină imperfectă și o poveste de răzbunare în care nimeni nu e cu adevărat nevinovat.

Cartea
poate fi achiziționată în librării sau pe
site-ul editurii

Să înțeleg că e mai degrabă din categoria YA. Într-adevăr, la primele volume e greu să zici ce le lipsește, fiindcă nu ai de unde ști cum își va țese autorul povestea și cum se vor completa toate piesele din puzzle.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, YA foarte dark, dar comparatia cu Dune de pe coperta nu rezista decat pentru ca are si asta niste case nobiliare, e cam blasfemie. 😀 Cu seriile Red Rising sau The Hunger Games ar fi mai potrivita. 🙂 Stiu ca tie iti place Pierce Brown. 🙂 E un pic in stilul lui. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oricum, Red Rising seamănă cu The Hunger Games doar în primul volum, după aceea nici nu mai are vreo tentă YA. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu volumul 1 ar fi si analogia asta. 😛 Deci doar cu Furia rosie. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană