Căderea uriaşilor

– primul volum din Trilogia Secolului –

           de Ken Follett

Editura RAO
Colecția RAO CLASS
Anul publicării: 2014
Titlul original: Fall of Giants
Traducere: Bogdan Olteanu și Alexandra Hristache
Număr de pagini: 928
achiziționabilă pe Libmag și Târgulcărții.ro

 

   Trilogia Secolului este cel mai ambițios proiect al lui Ken Follett, un autor care de-a lungul vremii și-a asumat multe provocări în opera sa literară, prin diversitatea subiectelor tratate și complexitatea documentării necesare pentru abordarea lor.

O constantă a tuturor romanelor lui, indiferent câtă informație concretă și amănunțită ar conține, a rămas fascinația cu care sunt savurate de orice gen de cititori. Pentru că mereu au povești superbe, personaje care-ți câștigă atașamentul, relații romantice pasionale și aventuri extrem de palpitante.

De obicei, se spune despre o carte extraordinară, ori că e o capodoperă, ori că este bestseller. Complicația în a-și adjudeca dublul superlativ vine din dificultatea de a fi concomitent și pe placul publicului elitist, și pe al celui larg. Ei bine, cel puțin romanele care dau startul celor două gigantice trilogii ale lui Follett, Kingsbridge și asta, au reușit uluitoarea performanță! Stâlpii Pământului și Căderea Uriașilor fac parte din aceeași restrânsă categorie a mega-seller-urilor geniale, unanim considerate astfel.

   Cinci familii europene – galezii Williams, nobilii englezi Fitzherbert, americanii Dewar, rușii Peskov și germanii von Ulrich – își desfășoară viața sub influența evenimentelor majore ale începutului de secol XX: Primul Război Mondial, Revoluția Rusă, lupta pentru dreptul la vot al femeilor, confruntările sindicaliste muncitorești și dramaticele schimbări politice care vor marca transformări sociale majore.

Lumea de dinainte de Marele Război (cum a fost numită întâia conflagrație mondială, când nu se știa că va urma o alta și mai mare) era una boem-paradisiacă, pentru clasele avute, cu petreceri simandicoase, dolce far niente și servitori ascultători ce-și știau locul și se dedicau stăpânilor lor, cu multă responsabilitate. Dar și un adevărat iad sufocant și extenuant pentru cei săraci, care reprezentau carnea de tun pe frontul industrializării, lucrând de mici copii, de dimineața până seara, în condiții greu de imaginat și fără nicio protecție împotriva abuzurilor sau a pericolelor unor grave accidente de muncă.

   La 22 iunie, 1911, în ziua încoronării regelui George al V-lea la Westminster, Londra, adolescentul de 13 ani, Billy Williams își începe munca epuizantă și primejdioasă în minele de cărbuni din Aberowen, Țara Galilor, ca toți bărbații familiei – doar că bunicul lui luase startul și mai devreme, de pe la 9 ani.

Sora lui, frumoasa Ethel este angajată menajeră la Tŷ Gwyn, domeniul cu vilă somptuoasă al contelui Fitzherbert, proprietarul tuturor pământurilor și exploatărilor carbonifere din zonă, unul dintre cei mai bogați nobili britanici.

   În vara anului 1914, contele Fitz organizează o recepție privată, plină de fast, la care este invitat chiar regele, oferidu-i acestuia ocazia să se întrețină cu tineri aristocrați din diferite țări, viitoarea elită europeană.

Pentru Fitz este un eveniment ce servește și ambiției personale de a prelua o funcție cât mai înaltă în Ministerul Afacerilor Externe, astfel încât se bazează pe sprijnul soției sale, prințesa Elisaveta, alintată Bea, originară din Rusia și făcând parte din aristocrația țaristă.
Emoțiile cele mai mari i le dă sora lui, Maud, care este o militantă sufragetă, dar una suficient de diplomată cât să nu provoace o criză, aducând o problemă atât de spinoasă, ca votul femeilor, în discuțiile cu regele.

Maud chiar se îndrăgostește cu această ocazie de Walter von Ulrich, coleg și amic de școală al lui Fitz, acum membru al Ambasadei Germane din Londra.

Dintre viitorii protagoniști ai cărții, la recepție este prezent și Gus Dewar, un tânăr ziarist și colaborator al președintelui Statelor Unite, Woodrow Wilson.

Cea mai fericită de posibilitatea de a-și demonstra calitățile organizatorice la un eveniment de asemenea importanță este însă Ethel, care se impune, în pofida vârstei sale foarte fragede, drept menajera-șefă titulară a casei Fitzherbert.

Existența celeilalte lumi, paralele, a truditorilor sărmani, este adusă tragic în atenția clasei sociale superioare, în clipa când are loc o explozie la minele din apropiere…

   Situația din Rusia, chiar mai cumplită, din punct de vedere al tratamentului aplicat țărănimii și muncitorimii, este prezentată din perspectiva a doi frați, Lev și Grigori, copii de mujici, care lucrează acum într-o fabrică din Sankt Petersburg, visând să se îmbarce pe vapor, pentru a emigra în America… Tensiunea în societatea rusă este însă atât de mare, încât explozia revoluționară poate avea loc în orice moment…

   Dând dovadă de o complexitate fantastică, acest colosal roman de aproape 1000 de pagini izbutește să facă culisări naturale, organice, de la Washington, la Sankt Petersburg, de la Londra, la Berlin, de la tunelurile claustrofobice ale minelor de cărbune, la candelabrele strălucitoare ale palatelor, de pe culoarele puterii, în dormitoarele amanților pătimași.

Structura cărții este foarte clară și ușor de urmărit, în pofida numărului mare de personaje și de locații. Fiecare capitol este legat de o anumită secvență temporală și de un context determinat, orice subcapitol are propriul protagonist, iar dacă ai cea mai mică nelămurire despre cine e careva, poți găsi la începutul volumului o listă de personaje grupate pe familii și țări, cu precizarea, pentru fiecare, dacă este o personalitate istorică reală sau o creație a autorului.

Poate chiar acesta e și cel mai remarcabil atú al epopeicei saga pulsând intens a istorie readusă la viaţă magistral, că reuşeşte să îmbine armonios şi inseparabil realitatea cu ficțiunea, astfel încât aproape că nu poți distinge care dintre eroii ei au existat cu adevărat și au spus anumite cuvinte, într-un important moment istoric, și care sunt doar protagoniști ai romanului.

   Scrierea lui Follett nu poate fi definită simplu, ca obiectivă, trebuie născocită o expresie nouă pentru ea, aș zice eu că este: egalitarist subiectivă – fiindcă folosește tehnica identificării cu fiecare personaj, pentru a prezenta mai multe perspective individualizate asupra evenimentelor.

Astfel, avem fragmente în care contele Fitzherbert are o viziune foarte conservatoare, când ajunge până la extremismul de a-și dori războiul ce ar stopa schimbările sociale (neînțelegând că de fapt le va accelera), pe când tânărul Billy Williams vede totul prin ochii clasei considerate inferioare, cea proletară, și prin prisma luptei pentru supraviețuire imediată, dublată de moralitatea oferită de credința creștină.

Această modalitate de istorisire, folosită cu talent și mână sigură de autor, oferă cititorilor posibilitatea de a avea acces la un larg evantai de perspective asupra evenimentelor importante în plan mondial, aproape ca unora dintre cei mai complet informați observatori direcți ai epocii.

Grandioasă, această saga familială și socială! Iar mai presus de orice, seducătoare! La fel de intensă ca orice alt roman reușit al lui Ken Follett, dar fiind în plus și o lecție de istorie, perfect documentată și excelent structurată, care ți se imprimă în memorie datorită împletirii aventuroase între realul și imaginarul din paginile sale.

Titlurile romanelor care alcătuiesc Trilogia Secolului / The Century Trilogy sunt:

Căderea giganților (2014) / Fall of Giants (2010)

Iarna lumii (2015) / Winter of the World (2012)

Capătul veșniciei (2016) / Edge of Eternity (2014)

 

 

Romanele lui Ken Follett pot fi achiziționate pe site-ul librăriei Libmag și din anticariatul online Târgul Cărții, la cel mai bun preț