Stâlpii Pământului
prima parte din trilogia
Kingsbridge
de Ken Follett
Editura RAO
Colecția RAO CLASS
Anul apariţiei: 2013
Titlul original: The Pillars of the Earth (1989)
Traducere: Andreea Ioana Șeler
Numărul de pagini: 1058
achiziționabil pe Libmag și Târgulcărții.ro
Mi-am pus în gând să povestesc, pe acest blog, despre toate romanele scriitorilor pe care-i iubesc. Nu îndrăgesc, nu admir, lasă așa: iubesc, chiar dacă unii sunt de același sex și masculii se feresc de efuziuni reciproce. E cea mai potrivită expresie pentru simțămintele pe care ajungi să le ai față de autorii preferați, atunci când te-au cucerit pe deplin.
Poate cel mai prolific dintre ei, Ken Follett, are deja, și la mine, foarte multe cărți pe care i le-am savurat și comentat entuziast. Inclusiv Trilogia Secolului, o operă imensă, și la propriu, și la figurat.
Nu putea să îmi scape Stâlpii Pământului, care este unanim considerat cel mai bun roman al său, prim tom gigantic al celeilalte trilogii colosale, duse recent la capăt de maestru, Kingsbridge.
Demiurgul acestui univers complex, de suspans istoric şi thriller psihologico-cultural, s-a născut la Cardiff în 1949, este laureat în Filosofie şi, după ce a practicat jurnalismul mai mulţi ani, s-a lansat sub pseudonime literare în lumea romanelor de consum, unde şi-a format o reţetă care l-a condus spre bestseller-urile ce vor veni unul după altul, odată ce hotărăşte să publice sub propriul nume. Are o singură constantă în scrierea sa. Nimic din ce istorisește nu poate fi neinteresant. În rest, abordează romane de orice soi: de aventuri, de spionaj, thrillere, istorice, cu subiecte înspre SF – ca biotehnologia ori clonarea – , ramificate saga familiale sau… combinaţii din toate astea. Iar epocile şi locaţiile în care se petrece acţiunea sunt nu numai extraordinar de diverse, dar şi prezentate mereu amănunţit, din cele mai inedite perspective, rod al unor documentări desăvârșite.
Istorie medievală, arhitectură, pasiuni intense, război şi iubire – o saga epică, un torent de emoţii invârtejindu-se în jurul unei catedrale ce se înalță – asta este Stâlpii Pământului, cel mai apreciat roman al lui Ken Follett, autorul britanic de etnie galeză, care scrie numai cărţi bune.
Această epopee de peste 1000 de pagini, nu are un protagonist absolut, ci o galerie de personaje gravitând în jurul reconstrucţiei locaşului de rugăciune din Kingsbridge. Destinele lor se întrepătrund într-o atmosferă de intrigi, jocuri de putere la Curtea Regală şi în mediul ecleziastic, secrete, trădări, înfruntări între marea nobilime şi noua burghezie mercantilă incipientă, cruzimi, corupţie şi aventuri cavalereşti, amoroase sau ticăloase.
Rădăcinile politice ale evenimentelor ce vor tulbura viaţa tuturor locuitorilor regatului se hrănesc din tragedia naufragiului Corăbiei Albe, din 1120, când fiul regelui Henric I al Angliei piere alături de alţi copii bastarzi ai monarhului şi o mare parte din Curte, lăsând tronul fără moştenitor. O perioadă anarhică de lupte pentru putere pare, odată cu decesul regelui, teribil de previzibilă.
Povestea proriu-zisă a romanului debutează cu o execuţie publică prin spânzurare, după o acuzație de furt cam dubioasă. Populaţia orăşelului în care are loc asistă la ea neconvinsă. Francezul (cu referire la generaţiile de normanzi, foşti vikingi, venite în Anglia din nordul Franţei, după victoria lui Wilhelm Cuceritorul) este un tânăr ce pare educat şi cântecul lui dinaintea morţii lasă o adâncă impresie în sufletele celor care îl ascultă. Însă chiar mai mare înfiorare le va stârni tuturor, blestemul pe care îl aruncă la încheierea execuţiei iubita condamnatului, asupra celor ce i-au decis soarta. Un cavaler, un preot şi un călugăr.
Perspectiva culisează şi ne aflăm în anul 1135 alături de Tom Constructorul, la începutul peregrinărilor sale în căutarea unui angajament, după ce o programare de nuntă întreruptă brusc îl face pe nobilul care-l tocmise la ridicarea casei pentru miri, să renunţe la serviciile lui. Tom încearcă să îşi găsească de lucru trecând de la un oraş la altul, alături de soţia sa Agnes, ce stă să nască, fiul lui, Alfred, şi fetiţa sa, Martha.
În itinerariul lui tot mai ghinionist şi mai lipsit de speranţă, este atacat de tâlhari, se vede nevoit să îşi vândă uneltele, suferă de foame, dar primeşte şi ajutor într-un moment greu, de la Ellen, o “nelegiuită” ce trăieşte în pădure, cu fiul ei Jack, şi în ochii galbeni hipnotici ai căreia o recunoaştem pe femeia care profera blestemele de la execuţia petrecută cu ani în urmă.
Stareţul Philip, un bun călăuzitor al micii sale comunităţi monahale, află de la fratele lui un secret pe care trebuie să-l transmită episcopului. Implicarea sa ezitantă în şerpăria intrigilor şi confruntărilor pentru Tron, care tocmai se acutiza, îl aduce în postura de a candida, mai mult întâmplător, pentru un loc important în ierarhia bisericească, ce duce la primirea responsabilității conducerii unei stareții mai mari. Cea de la Kingsbridge. Conformaţia lui spirituală, de sincer slujitor al Domnului, făcându-l pe preot să se întrebe doar dacă prin acest nou post, va putea fi mai de folos credincioşilor şi înfăptuirii voinţei lui Dumnezeu.
Ca într-un joc de domino, unde fiecare dintre personaje are o influenţă asupra celorlalte, secretul mărturisit cu bună credinţă şi întru’ protecţia noului rege Stephen, de stareţ, va duce la un asediu al maleficei familii Hamleigh asupra castelului contelui de Shiring, tatăl băiatului moştenitor nobiliar Richard şi al lui Aliena, frumoasa fată ce a refuzat căsătoria care a dus la concedierea lui Tom Construnctorul şi înrăirea pretendentului respins, odrasla familiei Hamleigh, tot mai sceleratul William.
Tom tocmai credea că este la sfârşitul căutărilor sale şi că a găsit un loc de muncă în consolidarea cetăţii contelui, când se trezeşte prins în atacul asupra castelului unde de abia se angajase.
Ţesătura care amestecă şi îndepărtează traiectoriile existenţei eroilor romanului, pe cât pare de de deşirată şi încurcată, privită prin ochii celor ce trăiesc evenimentele, pe atât se conturează de clar la o panoramare de ansamblu, ca şi cum Însăşi Divinitatea i-ar conduce pe toţi cei aleşi, spre punctul nodal al istorisirii: Catedrala încă neconstruită, din mintea lui Tom şi din sufletul călugărului Philip.
Bisericile gotice sunt unele dintre cele mai impresionante ctitorii ale geniului creator uman şi ale abilităţilor tehnice timpurii ale omenirii. Opere în piatră, la ridicarea cărora şi-au dat concursul generaţii de arhitecţi, meşteri, zidari şi amatori voluntari din rândul preoţimii sau enoriaşilor, decenii de-a rândul.
În Stâlpii Pământului ne aflăm chiar la primele monumente sacre grandioase construite astfel, într-o perioadă revoluţionară stilistic, marcată de trecerea de la arhitectura romanică la cea gotică.
Printr-o scriitură fluidă și captivantă, suntem absorbiți în interiorul unei capodopere a restaurării literare, ce se întinde pe 40 de ani din agitatul secol XII, integraţi afectiv şi total implicaţi emoţional în fiecare fragment al frescei istorice ce se desfăşoară în jurul nostru, cuprinzându-ne într-o realitate paralelă, la fel de vie ca și cea a prezentului.
S-a făcut un mini-serial de 8 episoade după Stâlpii Pământului. Fidel originalului şi cu un cast plin de actori foarte buni, dar nereuşind totuşi să înfiripe întreaga magie a cărţii.
Recomand din tot sufletul această poveste de epocă, pulsând intens a istorie readusă la viaţă magistral, ce reuşeşte să îmbine armonios şi inseparabil, realitatea cu fantezia, o creaţie nu mai puţin monumentală decât opera de artă sacră căreia îşi dedică viaţa personajele romanului. Unele pentru a înălța, altele pentru a distruge Catedrala din Kingsbridge, simbol al credinţei, al speranţei şi al oricărei forme de dragoste.
Trilogia Kingsbridge este alcătuită din volumele:
Stâlpii Pământului (2009, 2010, 2013, RAO) / The Pillars of the Earth (1989)
O lume fără sfârşit (2012, 2016, Editura RAO) / World Without End (2007)
Coloana de foc (2017, Editura RAO) / A Column of Fire (2017)
Romanul poate fi achiziționat pe site-ul librăriei Libmag și din anticariatul online Târgul Cărții, la cel mai bun preț
”Cărțile bune fac recenzii bune.” – zic unii.
Neah, nu neapărat! Pot să fie cărțile oricât de bune, eu recenzii care să-mi facă așa o poftă nebună de citit am găsit doar la tine. Autorii pe care-i iubești au mare noroc că-i iubești, chiar dacă ei n-au auzit de Marius Andrei 😀 .
Mersic din nou de recomandare!
ApreciazăApreciat de 4 persoane
Cu mega-super-drag! 😀 Multumesc mult si eu de aprecieri! 🙂 Simti cum te alimenteaza cu energie pentru noi articolase, o reactie in cuvinte atat de frumoase! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Din păcate nu am citit cartea, dar am văzut filmul, care este minunat!
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Radu, cartea e si mai interesanta, prin amanuntele istorice atat de bine documentate, din plan secund, pe care nu le-a putut prinde serialul. 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Îți mulțumesc pentru recomandare! Tot ocolesc seria asta și nu știu de ce
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Anca, o sa iti placa mult! 🙂 Nu esti tu genul care sa ezite in fata a o mie de pagini. 😀 Si in editia RAO CLASS, cea mai eleganta colectie de romane voluminoase. 🙂
ApreciazăApreciază
Mie chiar îmi plac romanele voluminoase. gata! Le-am programat pentru decembrie
ApreciazăApreciat de 1 persoană
O, da! Si eu le ador! Ce bine arata in biblioteca! 😀
ApreciazăApreciază
O recenzie impresionantă, la fel ca romanul. Îl am și eu pe listă!
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Multumesc, Rodica! 🙂 De-abia astept sa aflu impresiile tale. 🙂
ApreciazăApreciază
Ce scrii tu aici imi aminteste de „Regii blestemati” :). Pare o carte interesanta, m-ai convins! Poate o sa urmaresc si serialul, desi ai dreptate, de cele mai multe ori, ecranizarea nu reuseste sa cuprinda maretia cartii.
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Da, chiar e cea mai potrivita analogie! 🙂 Desi, La catedral del mar e romanul care a vrut sa imite programatic ideea astuia, cu mutarea actiunii la catalani. Dar nu a iesit la fel de bine. Nici literar, nici ecranizat in serialul propriu. 😛
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu? N-a iesit bine? De cand zic si eu ca o sa ma uit la La Catedral del Mar si nu mai apuc.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
A iesit cam telenovelistic. 🙂 Dar poate ca spaniolii, catalanii si sud-americanii, doar asa pot face serialele. 😛 Cand se implica britanicii sau americanii intr-o coproductie, imediat se simte mai multa seriozitate si logica nesentimentala.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
O recenzie grozav de buna la o carte Masterpiece. Ma bucur ca ai pus poze din serial, si eu m-am uitat un pic dupa ce am citit cartea, doar ca sa ma ghidez in privinta unor aspecte ale vremurilor, pentru ca, contrar opiniei publice nu am trait pe atunci. Cartea ( de altfel, toata seria) geniala. Foarte bine documentata istoric, socio-economic, etc. Nu mai are nici un sens sa laud autorul pentru ca este ceva stiut. Serialul insa…… dezamagitor; actori incredibili de buni, insa actiunea s-a indepartat mult de carte. E bun de privit fara legatura cu cartea, ceea ce eu nu am putut pt ca citisem cartea…. Felicitari pentru recenzie!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Multumesc tare mult! 🙂 Daaa, fara sa fiu dintre cei care cred ca romanele sunt intotdeauna mai bune decat ecranizarile (seria Stapanul Inelelor mi s-a parut mult peste carti, in cinematografe), cred ca Follett nu are niciun roman dupa care sa se fi facut un film sau un serial de aceeasi valoare. Desi e foarte ofertant stilul lui. Ar trebui numai ca regizorii sa urmeze pas cu pas actiunea si dialogurile scrise de el, si ar iesi o gramada de ecranizari de succes. 🙂
ApreciazăApreciază
Am seria. Necitita. Musai să o citesc si eu acu’.
O mega-recomandare! Bravo, Marius!
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Mercic, Vero! 🙂 MUSAI! 😀 Poate intr-o mica vacanta, ca sa poti sa o dai gata dintr-o sorbire! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu prea trag vacanțele la mine. Nici macar alea mini 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Vero, doar sa o incepi, si precis gasesti tu cum sa o strecori in orice ai face, la cat de pasionanta devine. Singura problema, ca fiind atat de grosuta, nu ai sa o poti duce-n poseta de colo-colo. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mai degrabă plec de acasă cu o carte decât cu poșetă. In poseta mea nu prea încape nimic . O sa-mi fac timp pt tot ce am de K F. Am destule 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Chiar ai o colectie de invidiat! 🙂 Cea mai profitabila investitie, fiindca va da satisfactie imensa, la momentul lecturii! 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
A republicat asta pe Produse si Marci.
ApreciazăApreciază