Ucenica vrăjitoare
de James Nicol
Editura RAO
Colecția: RAO pentru copii
Anul apariției: 2018
Titlul original: The Apprentice Witch (2017)
Traducere: Maria Adam
Număr de pagini: 304
Ucenica vrăjitoare este genul de carte ce încântă orice copil și care face adolescenții sau adulții să exclame: Ce surpriză plăcută! O poveste atât de simpatică și de interesantă!
Și chiar simpatie și drăgălășenie iradiază din toate filele acestui roman fantasy, dar nu în modul exclusiv jucăuș, la care recurg mulți autori când scriu cărți pentru copii, de parcă ar vorbi alintat cu un bebeluș, vreun cățel sau vreo pisicuță.
Aici avem un fir epic complex și realist, dincolo de elementele fantastice atașate, însă desfășurându-se foarte amuzant si mereu pozitiv.
Încă din titlu se impune comparația cu Harry Potter, numai că istorisirea aceasta nu este despre anii de studiu dintr-o școală de magie, ci despre ce face o proaspătă absolventă a uneia, după ce a terminat-o într-o manieră nu prea strălucită și e repartizată prin vreun orășel izolat de la capătul pământului, ca să aplice cunoștințele acumulate.
Astfel, mai degrabă ne apar analogii cu seriale western în care doctorițe sau învățătoare luau drumul aventurii în semi-sălbăticie.
Însuși timpul în care se petrece acțiunea pare desprins dintr-o ruralitate minim tehnologizată, specifică unui anumit tip de fantasy. Nu este nici epoca medievală, nici vreuna întrepătrunsă ori complet similiară cu una mai modernă a noastră. Vrăjitoarele pot circula călare pe mături, dar și cu trenuri sau autobuse de secol XX, deși au nevoie de aparate uriașe pentru a face fotografii și încă nu trebuie să apere lumea și de dezastrele industrialiazării…
Dar, oricum, au destule chestii de care s-o protejeze: magie neagră, spirite malefice, duhuri, deochi, spiriduși și demoni de toate formele și de toate mărimile.
Pentru că tocmai cu asta se ocupă vrăjitoarele, în universul lui James Nicol. Așa cum medicii vindecă boli și încearcă să evite epidemiile, ele sunt alocate fiecărei comunități umane, pentru a feri populația de vicisitudini care implică magia sau pentru a face bine, folosindu-și propriile puteri supranaturale.
Arianwyn Gribble se află la examenul final de evaluare a tinerelor vrăjitoare, când o stranie tulburare în utilizarea simbolurilor magice o face să rateze absolvirea și titlul de vrăjitoare debutantă, rămânând ucenică vrăjitoare promițătoare, fără însemnul profesional. Cu broșa lunii la piept, în loc de steaua argintie.
Doar fiindcă are o rudă celebră din tagmă, pe bunica Stronelli, care face parte din Consiliul Înțelepților, i se repartizează totuși un orășel în grijă. Unul rămas fără vrăjitoare de mult timp, din cauza depărtării: Lull, mica și izolată localitate de lângă Pădurea Mare.
După un drum cu peripeții, prin locuri tot mai sălbatice și mai bântuite de făpturi fabuloase, Wyn ajunge într-o localitate ciudată, unde are parte și de primiri călduroase, și de manifestări sceptice sau de antipatie, fiecare dintre ele înfluențându-i, în felul său, determinarea de a dovedi că se poate descurca cu toate problemele ce apar și că nereușita de la examen a fost o întâmplare nefericită.
Mi s-a părut tare faină partea asta, în care tânăra ucenică încearcă să se impună ca o profesionistă serioasă, în trecerea ei de la viața de studentă, la cea de adult responsabil.
Cu fiecare vrajă nouă, Arianwyn își perfecţionează tehnicile
de magie, iar visul ei de a deveni o vrăjitoare calificată pare aproape de împlinire.
Curând însă, fata descoperă că se află în centrul unei adevărate tornade de evenimente ce pot afecta cumplit întreaga societate. Și pentru a face față acestora, are nevoie de toate calitățile sale, descoperite și nedescoperite, și de toți prietenii sau neprietenii ei.
Între capitolele romanului sunt inserate citate din Manualul ucenicei vrăjitoare, valoroasa carte primită de Wyn de la bunica ei, fragmentele reproduse ajutându-ne să prindem repede regulile de utilizare a vrăjitoriei în aceste ținuturi și să înțelegem miturile care le stau la bază.
« La fel ca alte resurse naturale, magia există în pământ, aer sau apă. Magia este mai abundentă și mai bogată în cele mai sălbatice și mai naturale zone și foarte rară în orașe și alte așezăminte create de om. »
Sunt fascinante dihăniile, monstruleții și animăluțele fantastice imaginate de James Nicol – scriitorul reușind să-și farmece total cititorii, încă de la romanul lui de debut.
Ucenica vrăjitoare este un fantasy inteligent, doldora de prospețime, aventură, emoție și culoare.
Puteți achiziționa cartea online – pe site-ul editurii RAO – sau în librării.
Cred ca poate fi un cadou frumos aceasta carte, mai ales că se apropie Crăciunul. Frumoasa cronică, Marius!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Multuuumesc, Veronica! 🙂 Cronicuta vrajitoreasca! 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cred că este o carte interesantă, nu doar pentru copii, ci și pentru cei mari!
Felicitări pentru recenzie!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mercic, Rodica! 🙂 O, da! Asa de bine prinde la orice gen de cititor sau cititorel! Admir autorii care pot scrie asa. 🙂
ApreciazăApreciază
Am adăugat- o la cadoul celei mici de sărbători, cu siguranță o să-i placă. Și-asa mă gândeam ce să aleg și nu eram hotărâtă, o aleg pe asta. Felicitări pt recenzia frumoasă.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mulumesc tare mult! 🙂 Sunt sigur ca va fi unul dintre cele mai apreciate cadouase! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Abia aștept să ajung și eu la ea! Îți mulțumesc mult pentru recomandare!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Cu mult drag, Anca! 🙂 O poveste asa de frumoasa! 🙂
ApreciazăApreciază
Tocmai ce am citit-o si eu! Asa e, e o poveste draguta, numai buna pentru cei mici, dar si pentru cei mari :). La fel, mi-a placut partea in care Wyn evolueaza.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Dintre monstruleti, mucineii mi s-au parut cei mai cei!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
da, ai naibii, nu se lasau dusi :))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😀
ApreciazăApreciază
Foarte frumos ai descris cartea. Am o intrebare: contine multa descriere, are suficient dialog? La mine, aripa tanara nu apreciaza prea mult descrierile prelungite. Tehnoredactarea este prietenoasa?
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Ana, e toata stelute argintii, coperta fina, grosuta si dublata, fara sa fie hardcover. Mici desene si-n interior, punctand capitolele noi, dar nu ilustratii. Maximum cate-o mica matura zburatoare, intre paragrafe. Scris mare, multe dialoguri. Descrieri scurte, cat sa creioneze atmosfera. Cred ca e perfecta pentru gusturile celor mici si ca editare. Iar continutul e absolut cuceritor. O recomand cu toata responsabilitatea! 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Perfect! Multumesc inca o data pentru aceste detalii! 🙂
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Cu drag! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană