Alchimistul Neutronic
.
a doua parte din trilogia
Zorii Nopții
.
de
Peter F. Hamilton
.
Editura Nemira
Colecția Nautilus
Data apariției: 2011
Titlul original: The Neutronium Alchemist (1997)
Traducere: Mihai Dan Pavelescu
Număr volume: 3
Număr de pagini: 1768
.
Hotărât lucru, seriile scriitorului britanic Peter F. Hamilton nu sunt pentru cei/cele cărora le plac chestiile scurte și lipsite de complexitate.
Zorii Nopții este o trilogie, dar, cel puțin în ediția în limba română, are nouă volume, câte trei pentru fiecare dintre cele trei părți. Peste cinci mii șase sute de pagini. Nenumărați protagoniști cu importanță aproape egală în desfășurarea acțiunii. Puzderie de lumi colonizate, umane și extrasterestre. O civilizație în expansiune accelerată, confruntându-se cu propria ei istorie și (posibil) cu oricare dintre personajele negative cuprinse în ea.
Pentru că, fără să fim într-un horror, morții sunt readuși la viață în Zorii Nopții…
Trebuie să mărturisesc că niciodată nu mi-au plăcut romanele sau filmele care pleacă de la premisa asta. Nici măcar cele cu zombi. Dar stilul în care Hamilton utilizează această blasfemie dătătoare de fiori este unul căruia nu i te poți sustrage, odată ce ai intrat în poveste.
Când am scris recenzia pentru partea întâi a seriei, Disfuncția Realității, chiar am evitat să pomenesc ceva despre învieri.
În primul rând pentru că la început, cei care trăiau evenimentele descrise în carte, habar nu aveau ce se petrece, noi descoperind alături de ei, sub forma unor revelații cutremurătoare, cu ce se confruntă.
În al doilea rând, pentru că nu voiam să se sperie cititorii mai ușor impresionabili neplăcut de un asemenea concept. În ideea-capcană că atunci când vor fi prinși și ei în universul acesta, nu vor mai putea să îl părăsească, iar misterioasele sale vicisitudini li se vor părea perfect digerabile.
În Alchimistul Neutronic, partea a doua din serie (volumele 4, 5, 6), începe să devină tot mai clar, pentru toate comunitățile umane răsfirate în spațiu, ce reprezintă de fapt enigmaticul virus de pe Lalonde și cine sunt sechestrații cu personalitate schimbată – generalizându-se denumirea de posedați.
Prima suspiciune a oamenilor, cum că tot ce se întâmplă ar fi un complot extraterestru de preluare a civilizației umane, se dovedește greșită, dar ceva-ceva xenoc tot stă la baza declanșării crizei.
Prezența unor ființe energetice transcendentale, de altă origine decât terestră, la agonia unui om pe Lalonde, a deschis accidental un portal între lumea celor vii și a celor morți. Suflete damnate, dintr-un loc unde par a fi blocate numai cele cu un anumit grad de răutate în ele, se folosesc de această oportunitate pentru a reveni înapoi în lumea lor / a noastră, punând stăpânire pe trupurile celor vii.
Ranforsarea unui om posedat de-un spirit malefic, însemnând creșterea imensă a puterii fizice a acestuia și dobândirea capacității de a modifica temporar materia.
Odată trecute în lumea reală, spiritele se grăbesc să aducă și alte duhuri în ea, prin sadica metodă a torturării viitoarei gazde, până în clipa în care aceasta cedează durerii și sechestratorul psihic preia controlul minții celui posedat.
Prin asemenea maniere de multiplicare, atât de asemănătoare unei epidemii, sufletele revenite își extind rapid aria aflată sub control. Iau în stăpânire Lalonde și se infiltrează pe multe alte planete și habitate.
Singura modalitate de a fi detectate sunt căderile de electricitate și de nanotehnologie, ce au loc în apropierea lor. Defecțiuni repetate care le semnalizează prezența, atunci când se ascund sub aparența gazdei sechestrate. Ele însele neputând folosi computerele, datavizările și tehnologia, decât dacă sunt de un nivel rudimentar, care să le permită exercitarea abilităților de manipulare a materiei.
Umanitatea reacționează la început lent, având nevoie de timp pentru a conștientiza oroarea și a se implica total, cu toate resursele și cu toată ferocitatea, în ceea ce a devenit un război de exterminare, între vii și morți.
Adamiștii și edeniștii (despre societățile cărora am povestit mai pe larg în recenzia la Disfuncția Realității) luptă diferit, dar în colaborare deplină, odată înțeleasă magnitudinea pericolului.
Marina Confederației, alcătuită din ambele facțiuni culturale, oprește toate zborurile interstelare, pentru a stăvili amenințarea și intră în stare de alertă.
Este dezvoltat un sistem de interogare a personalității care să protejeze navele vii / șoimii de vid și habitatele organice, de posedare, după ce se înregistrează cazuri de preluare ale acestora.
Extratereștri Tyrathca încetează orice contact cu omenirea pe perioada crizei, iar ambasadorul xenoc kiint dezvăluie că și specia lui a trecut printr-un asemenea moment critic existențial, misterul său fiind elucidat, în cele din urmă, de toate speciile raționale. Kiintii susțin că soluția lor la criză nu este aplicabilă omenirii, aceasta fiind nevoită să își găsească propria cale, personalizată, de rezolvare definitivă a problemei.
Tomul doi al unei trilogii este cel mai complicat de zăgăzuit, pentru un autor. Pe de o parte e de așteptat să depășească un pic calitatea primului, eventual venind cu ceva nou, pe de alta, trebuie să pregătească apogeul finalizator, cel care, de-abia el, o să cuprindă cele mai spectaculoase faze, de încheiere a seriei.
Peter F. Hamilton rezolvă concomitent treaba cu chestia nouă și climaxul de etapă, dând o importanță mai mare, care se scurge și în titlu, unor personaje de care mie, unul, mi-a păsat cel mai puțin dintre toate, dar care livrează prompt o înfruntare secundară de toată frumusețea.
Doctorul Alkad Mzu, creatoarea unei cumplit de distrugătoare arme cu antimaterie, bântuie galaxia, urmărită de toată lumea, într-o misiune obsesivă de răzbunare împotriva celor de pe planeta Omuta, cei care i-au distrus, acum treizeci de ani, lumea de baștină, Garissa, în ilegalul cadru al unui război local scăpat de sub control. Omuta a fost pedepsită de Confederație cu blocada, dar între timp, prioritățile au devenit altele. Orice efort și fiece armă trebuie utilizate pentru salvarea omenirii. Savanta rătăcitoare pusă pe reperesalii, ultima mohicană, poate căpăta o importanță majoră în lupta cu adversarii supranaturali, dacă reușește să treacă peste setea de o revanșă devenită neînsemnată la scara noului conflict, care amenință tot universul cunoscut.
Dincolo de spectaculozitatea ei de space opera beligerantă, trilogia Zorii Nopții identifică temerile primare ale omenirii, pentru a le contrapune unui viitor luminos-realist al său, ca într-o proiecție anticipativă, cu valoare de studiu de impact.
Dacă eroii rezistenței umane împotriva terorii inimaginabile reușesc să nu își piardă mințile și speranța, față-n față cu oroarea fără limite, atunci întrega noastră specie poate spera la un viitor.
Titlurile care alcătuiesc trilogia
Zorii Nopții / The Night’s Dawn Trilogy
sunt:
Disfuncția Realității (2009, Nemira) / The Reality Disfunction (1996)
Alchimistul Neutronic (2011, Nemira) / The Neutronium Alchemist (1997)
Zeul Adormit (2013, Nemira) / The Naked God (1999)
.
.
Puteți comanda cartea direct pe
site-ul editurii
Nemira
Mulțumim, Editura Nemira, pentru plăcerea fantastică și
științifico-fantastică a lecturii.
Wow, dar ce serie complexa si stufoasa! Numai buna pentru iubitorii genului SF. Imi place cum suna prezentarea.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
O, da, cand se dezlantuie scriitorii de SF sau fantasy care isi iubesc universurile create, ies niste tomuri de-a dreptul grandioase. 😀
ApreciazăApreciază
Asta da serie! :))) Curajosi cei care se apuca de ea. In rest 3 de DA pentru prezentarea neutronica! :)))
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc, Danarix! 😎 Asta cred ca ar fi numele tau SF. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
:)))) Nu suna rau, XMarius!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
😀
ApreciazăApreciază
Wow! Scrie Nenea Hamilton, nu gluma! Ai ce citi de aici, mult si bine. Nu sunt fana a productiilor gen zombie si morti-vii, ceea ce nu inseamna ca nu aprob folosirea lor mai putin comerciala decat in mult prea difuzatele seriale si filme pe acest subiect. Mi-a placut, de exemplu, recent felul in care i-a inserat in poveste Andrei Mazilu, iata si aici o constructie deosebit de interesanta. Clar as citi aceasta mega poveste, insa cred ca necesita ceva timp lectura ei. Multumesc pentru recomandarea splendida!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cu mare drag, Ana! 🙂 As spune ca Hamilton este pentru SF, ce reprezinta Sanderson pentru fantasy. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oricum ar fi, pare excelent.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, nu e nevoie sa recurg la analogia-tentatie suprema. 😀
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Hehehe. Nu prea se mai gasesc cartile insa. Poate le reediteaza.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da. 😦 Sa speram ca le pregatesc o editie chiar mai faina in Armada. 🙂 Mai este o serie a lui Hamilton, Trilogia golului, aproape la fel de buna. Aia e chiar pe jumatate fantasy, o parte din actiune se petrece pe o planeta de Ev Mediu, in timp ce o flota spatiala de adoratori descreierati din toata Galaxia se indreapta spre ea. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
O serie excepțional de captivantă – deși la prima vedere numărul de pagini pare intimidant, de fapt se topesc atât de repede încât nici nu-ți dai seama. Și nu e nici prea hard SF ori complicată, chiar e o lectură lejeră. Din păcate altceva la fel de bine scris nu am mai găsit la Hamilton, aceasta pare apogeul său.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
O, da! 🙂 Chiar sorbi pe nereasuflate intreaga poveste si nu ai nicio dificultate sa ii urmaresti toate ramificatiile. 🙂 Eu am simtit o senzatie la fel de intensa citind Steaua Pandorei. Ar fi faina o reeeditare, mai ales ca nu o am, am imprumutat-o. 🙂 Eventual cu alta traducere. 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Steaua Pandorei din păcate nu am citit-o, pentru că e imposibil de găsit ediția Tritonic. Ar prinde bine o reeditare, într-adevăr, și cu altă traducere foarte probabil (sau să o caut în original, ar fi o idee). Eu am încercat cealaltă serie Hamilton de la Nemira, Golul Visător, dar nu m-a prins deloc.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Indraznesc sa anticipez ca vei considera Steaua Pandorei cel putin la fel de buna ca Zorii Noptii. 😛 O recomand fara nicio emotie ca va dezamagi si imi va afecta credibilitatea. 😀
ApreciazăApreciază
tocmai mi-am luat în engleză toată seria Commonweath (Pandora e cartea 1 din vreo 7) deci… ți-am urmat recomandarea 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Acum chiar am emotii! 😀 Sper din suflet sa iti placa si sa consideri ca merita investitia! 🙂 Lectura faina! 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană