Fata care a
murit

.

de
Ragnar Jónasson

.

Editura
CRIME SCENE PRESS
Anul publicării în limba română: 2021
Titlu original: Þorpið (2018)
Traducere: George Arion Jr.
Număr de pagini: 336

.

Editura Crime Scene Press ne-a făcut cunoștință cu un foarte bun autor islandez de thrillere, Ragnar Jónasson, prin volumele din seriile Dark Iceland (Orb în zăpadă, Orb în noapte, Negură) și Hulda (Întuneric).
Acum ne oferă și un roman stand-alone al scriitorului, un titlu care a intrat în lista de bestselleruri Sunday Times:
Fata care a murit.

În toate cărțile sale, Ragnar Jónasson utilizează abil peisajul și climatul special al Islandei pentru a compune o atmosferă de tensiune glacială, sumbru pustiu înghețat și perpetuu amurg amenințător.

În Fata care a murit, această atmosferă primește și un suplimentar fior gotic, care se accentuează pe măsură ce cititorul înaintează în lectură și începe să nu mai fie sigur dacă parcurge un mystery thriller cu rezolvare detectivistă clasică sau mai degrabă un horror, în care va interveni supranaturalul fantomatic.

O senzație de nesiguranță ce te face să oscilezi între impresia că te afli într-un univers tip Agatha Cristie sau unul gen Stephen King, ori poate într-o replică nordică la Magicianul lui John Fowles.

Totul începe de la un anunț de angajare:
„Se caută profesor la capătul lumii…”

Una este tânăra de treizeci de ani tentată să răspundă acestei solicitări.
Ea are studii pedagogice și locuiește într-un mic apartament din Reykjavík, unde e profesor suplinitor.
În afară de mama sa, doar o veche prietenă din școală, cu care relația s-a tot diluat după căsătoria acesteia, ar fi motivul pentru a rămâne în capitală, dar tocmai amica Sara i-a prezentat anunțul și a încurajat-o, plină de optimism, să se avânte în aventura unui nou serviciu.

Mama i-ar simți lipsa, fiindcă sunt apropiate, dar după ce tatăl fetei s-a sinucis în Ajunul Crăciunului, când ea tocmai împlinea 13 ani, moartea lui a rămas ca o umbră ce le afecta pe amândouă.
Apoi văduva s-a recăsătorit.
Una nu îl place pe noul soț și simte că nu mai e nevoie de ea în fiecare zi pentru a menține legătura familială.

Și, oricum, postul de la peste 700 de kilometri distanță ar reține-o departe doar pe perioada iernii…

Una răspunde anunțului și e de acord să se mute în nordul țării, într-o peninsulă izolată, bântuită de furtuni, întinsă mult spre Oceanul Arctic, în satul Skálar, cu numai zece locuitori și doi elevi cărora să le predea.

Mai precis, două fete, una a gazdei care a lansat anunțul de angajare, Salka, o mamă-singură relativ recent mutată în sat, în casa căreia va locui, și o altă a unei vechi familii a locului, ce intenționează însă să plece altundeva, după ce-și va vinde proprietățile.

Dincolo de aceste mici scurgeri sau adăugiri de populație, comunitatea băștinașă este una stabilă, compusă majoritar din pescari și condusă cu mână sigură de respectatul patron al pescăriei de care e legată viața sătenilor.

Dinspre acest nucleu dur, autohton, primește Una primele semnale că prezența ei nu este dorită în zonă și chiar apar îndemnuri vag amenințătoare de a se întoarce dincotro a venit, pentru binele ei.

Demoralizată de toate atributele locului în care a ajuns, fără televizor sau posibilități de socializare, profesoara venetică încearcă uneori să se piardă în aburi de vin, astfel încât anumite viziuni cvasi-onirice – care-i apar tot mai des – pot fi puse pe seama delirului bahic…

De la un moment dat încolo, însă, nu vor mai putea fi ignorate, mai ales când încep să se combine rațional cu evenimente locale tragice din prezent și trecut…

În romanul Fata care a murit, Ragnar Jónasson folosește peisagistica islandeză ca pe o protagonistă vie a narațiunii, surprinzând maiestuozitatea tenebroasă a unei lumi parcă încărcate de mituri și fantome, capabile să aibă o influență aproape magică asupra oamenilor pierduți în grandoarea ei deprimantă maritimo-stâncoasă.

Thrillerul și horrorul capătă noi valențe într-o asemenea ambientare și scriitorii scandinavi profită de cadrul natural izolat pentru a atinge temeri sau neliniști ancestrale ale umanității, renăscând străvechi fiori de groază în fața necunoscutului, din vremea când colectivitățile omenești erau minuscule și însingurate.

Articolul face parte din Blog Tour-ul organizat de
Crime Scene Press,
cu ocazia apariției în limba română a romanului.

Puteți citi alte opinii despre carte pe blogurile:

Literatura pe tocuri
Biblioteca lui Liviu
Cărțile mele și alți demoni
Anca și Cărțile
Ciobanul de azi

Volumul
poate fi achiziționat în librării sau pe
site-ul editurii